Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România anunță că este aproape de preluarea portului moldovenesc Giurgiulești

Redacția•10 noiembrie 2025
România anunță că este aproape de preluarea portului moldovenesc Giurgiulești

Pe scurt

Guvernul României, prin compania sa specializată în porturi, Administrația Porturilor Maritime (CNAMP), este aproape să preia cel mai mare port al Moldovei, Giurgiulești (PILG), de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban. Ținta oficială este Danube Logistics, operatorul portului Giurgiulești sub un contract semnat în 2004 cu autoritățile moldovene. Deși CNAMP a fost desemnată câștigătoare, preluarea depinde de îndeplinirea unor condiții din partea Republicii Moldova, iar regimul special „port liber internațional”, valabil până în 2030, urmează a fi prelungit. Pentru facilitarea tranzacției, Guvernul României este dispus să cumpere și pachetul de 20% deținut de Fondul Proprietatea în CNAMP, deși acesta contestă în instanță preluarea, invocând riscuri financiare, economice și de mediu și considerând estimările de profit prea optimiste. Ministrul Șerban a declarat că are în vedere formularea unei propuneri oficiale pentru achiziționarea acestei participații, ceea ce ar putea debloca procesul. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare nu a anunțat încă rezultatul procedurii de selecție a investitorilor, iar oferta României este de aproximativ 88 milioane euro, incluzând 60 milioane pentru achiziție și 28 milioane pentru investiții, iar CNAMP a primit deja aprobarea autorităților moldovene pentru preluarea Danube Logistics. Pe plan juridic, preluarea este complicată de un litigiu vechi între fostul investitor Rafiq Aliyev și ex-bankerul Băncii Europene Thomas Moser, cu activele companiei blocate în așteptarea unei decizii definitive, iar președintele Maia Sandu a anunțat că nu se va semna niciun acord până la soluționarea acestui caz. Astfel, România continuă negocierea pentru a-și extinde influența strategică în portul Giurgiulești, punct vital de acces la fluviul Dunărea și pentru economia regională.

România anunță că este aproape de preluarea portului moldovenesc Giurgiulești

România aproape de preluarea portului moldovean Giurgiulești

Guvernul României, prin compania sa de administrare a porturilor maritime – Administrația Porturilor Maritime (CNAMP) – este foarte aproape de a prelua cel mai mare port al Republicii Moldova, Giurgiulești (PILG), de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Anunțul a fost făcut de Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor din România, într-un interviu acordat DC News pe 7 noiembrie.

Obiectivul: Danube Logistics, operatorul portului Giurgiulești

În termeni tehnici, obiectivul tranzacției este compania Danube Logistics (Moldova), care gestionează portul PILG printr-un contract de investiții semnat cu autoritățile moldovene încă din 2004. „Suntem câștigătorii și săptămâna viitoare vom purta discuții cu ministrul Transporturilor din Moldova, Vladimir Bolea,” a declarat ministrul Șerban.

Totuși, există o serie de condiții pe care autoritățile moldovene trebuie să le îndeplinească înainte de realizarea preluării, despre care ministrul nu a oferit detalii suplimentare. Momentan, Danube Logistics, deținută indirect 100% de BERD, operează portul internațional liber Giurgiulești în baza unui acord de concesiune valabil pe 99 de ani, însă regimul special de „port internațional liber” expiră în 2030.

„Sunt deschiși și vor face această modificare pentru a prelungi regimul special cât mai curând posibil,” a spus Ciprian Șerban.

Oportunități și obstacole în calea finalizării tranzacției

Pentru a facilita tranzacția, Guvernul României este dispus să cumpere participația de 20% pe care Fondul Proprietatea (FP) o deține în CNAMP. FP a contestat în instanță planul CNAMP de a prelua Danube Logistics, invocând riscuri financiare, economice și de mediu, susținând că estimările de profit sunt „prea optimiste” și nu se bazează pe o analiză strategică detaliată, conform Europa Liberă.

„Consider mult mai fezabil să negociem direct cu Proprietatea și să cumpărăm cei 20% la prețul contabil, și posibil să listăm ulterior 10%. Aceasta ar aduce statului un profit de 1,5-2 miliarde lei (echivalentul a 300-400 milioane euro),” a explicat ministrul Șerban.

Rămâne totuși necunoscut motivul pentru care FP, care a pledat constant pentru listarea CNAMP pe Bursa de Valori București și a criticat managementul companiei, ar accepta un astfel de acord. De menționat că FP a contestat în instanță oferta CNAMP pentru Danube Logistics, iar litigiul încă nu este soluționat.

Ministrul a adăugat că a avut discuții informale și preliminare cu premierul privind acest demers de a cumpăra pachetul FP din CNAMP și că pregătește un proiect de hotărâre formală care va fi supusă aprobare. Convenția ar debloca astfel întreaga tranzacție.

Negocieri continue cu BERD și oferta României

Până în prezent, BERD nu a făcut publice concluziile procesului de fuziuni și achiziții structurale demarat în aprilie 2025, ce vizează atragerea de investitori strategici și financiari pentru a susține dezvoltarea pe termen lung a portului – un activ strategic pentru Moldova.

România își continuă negocierile cu BERD pentru achiziția PILG. Oferta înaintată este în valoare totală de aproximativ 88 de milioane de euro, din care 60 milioane reprezintă prețul de cumpărare, iar 28 milioane sunt destinate investițiilor viitoare. CNAMP a primit deja aprobarea Guvernului de la Chișinău pentru preluarea Danube Logistics, conform unui comunicat oficial emis pe 11 iulie.

Aspecte juridice și situația în Republica Moldova

Pe plan intern, în Moldova, există și unele complicații juridice care pot influența tranzacția. Danube Logistics a fost preluată în 2021 de către BERD printr-un intermediar offshore controlat inițial de un fost bancher BERD, Thomas Moser, care la rândul său a cumpărat-o de la investitorul inițial, Rafiq Aliyev. Aliyev a obținut o decizie judecătorească împotriva lui Moser, în urma căreia activele Danube Logistics au fost puse sub sechestru pentru despăgubiri – un proces care nu a fost încă finalizat definitiv în instanțele moldovenești. Președinta Maia Sandu a promis la un moment dat că nu se va încheia niciun acord înainte de o hotărâre judecătorească definitivă.

Astfel, România se află în fază avansată a negocierilor pentru a-și extinde prezența strategică pe Dunăre, prin preluarea portului Giurgiulești, care reprezintă un nod crucial de transport și comerț pentru Republica Moldova și regiune. Rămâne de văzut cum se vor soluționa toate provocările juridice și condițiile impuse pentru finalizarea tranzacției.

Portul Giurgiulești Foto: EBRD.com

iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.