Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România amendează BSOG pentru neîndeplinirea obligației de vânzare la preț reglementat a cotei obligatorii din producția offshore

Redacția21 decembrie 2025
România amendează BSOG pentru neîndeplinirea obligației de vânzare la preț reglementat a cotei obligatorii din producția offshore

Pe scurt

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a sancționat din nou compania Black Sea Oil and Gas (BSOG) și partenerii săi, PetroVentures și GasPlus Dacia, pentru nerespectarea obligației legale de a vinde cota obligatorie din gazul extras offshore în perimetrul Midia la preț reglementat destinat consumului casnic. Amenda aplicată echivalează cu 3% din cifra de afaceri estimată pentru 2024, fiind în valoare totală de aproximativ 54,4 milioane RON (peste 11 milioane EUR), din care BSOG a primit 37,1 milioane RON, PetroVentures 11,5 milioane RON, iar GasPlus Dacia 5,8 milioane RON. Această măsură vine pe fondul obligației impuse prin Ordonanța de Urgență OUG 27/2022, care prevede ca producătorii români de gaze naturale să vândă o parte din producția destinată consumului casnic și producătorilor de energie termică către populație la prețuri plafonate de 150 RON/MWh, ulterior reduse la 120 RON/MWh. ANRE, responsabilă cu alocarea cantităților ce trebuie comercializate la acest preț, a evidențiat că aceste companii au fost repetat sancționate încă din 2022 pentru aceeași abatere, ceea ce subliniază încălcarea continuă a reglementărilor legale privind vânzarea gazelor la preț reglementat, afectând astfel obiectivele statului de asigurare a accesului la energie la prețuri accesibile pentru consumatorii casnici. Această situație reflectă tensiunile existente pe piața energetică din România și necesitatea respectării stricte a cadrului legal pentru protejarea intereselor consumatorilor.

România amendează BSOG pentru neîndeplinirea obligației de vânzare la preț reglementat a cotei obligatorii din producția offshore

România sancționează din nou BSOG pentru neîndeplinirea obligației de a vinde o parte obligatorie din producția offshore la preț reglementat

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a amendat din nou compania Black Sea Oil and Gas (BSOG) și partenerii săi în proiectul offshore Midia din Marea Neagră. Aceștia au început, în urmă cu trei ani, extragerea primelor cantități de gaze naturale noi din zonele marine românești. Amenzile aplicate reprezintă 3% din cifra de afaceri preconizată a companiilor pentru anul 2024 și au fost impuse ca urmare a nerespectării obligației legale de a vinde o cotă obligatorie din gazul extras pentru consumul casnic la prețul stabilit prin reglementări.

Cele trei companii vizate de sancțiuni – Black Sea Oil and Gas, PetroVentures și GasPlus Dacia – au ignorat dispozițiile legale care cereau ca, în perioada ianuarie-decembrie 2024, să comercializeze la preț reglementat volume determinate de gaze naturale din producția internă curentă. Potrivit OUG 27/2022, aprobarea acestei ordonanțe de urgență condiționa vânzarea gazelor destinate consumului casnic și producătorilor de energie termică la prețuri plafonate: inițial RON 150/MWh (aproximativ 30 euro/MWh), ulterior redus la RON 120/MWh (circa 24 euro/MWh).

„Fiecare dintre aceste companii, în calitate de producători de gaze naturale cu activități offshore, nu și-a îndeplinit obligația legală de a comercializa în mod corespunzător cantitățile stabilite de gaze naturale la preț reglementat în anul 2024,” a transmis ANRE, potrivit Economica.net. Este important de menționat că aceste firme au fost amendate repetat încă din 2022 pentru aceeași contravenție.

 Sancțiunile financiare au fost substanțiale: BSOG trebuie să achite o amendă de 37,1 milioane de lei (aproximativ 7,4 milioane de euro), PetroVentures a primit o sancțiune de 11,5 milioane lei, iar GasPlus Dacia a fost sancționată cu 5,8 milioane lei.

George Niculescu, președintele ANRE, a subliniat că aceste companii continuă să încalce reglementările impuse și că amenzile repetate sunt o consecință directă a nerespectării dispozițiilor legale.

În contextul crizei energetice europene, autoritățile române au impus încă din martie 2022 prin Ordonanța de Urgență 27 obligativitatea pentru producătorii autohtoni de gaze naturale de a vinde o parte din producția lor la prețuri plafonate, cu scopul principal de a asigura accesul populației la gaze la costuri suportabile și de a proteja consumatorii casnici și producătorii de energie termică destinați consumului populației.

Rolul ANRE a fost unul esențial în repartizarea cantităților de gaze ce trebuie vândute la acest preț reglementat către fiecare producător în parte pentru a respecta prevederile legale.

În ciuda acestor măsuri, repetarea abaterilor din partea BSOG și partenerilor săi indică dificultăți în aplicarea reglementărilor sau posibile probleme în strategia comercială a companiilor offshore românești. Aceste sancțiuni vin ca un semnal clar pentru industrie și pentru toți actorii implicați în sectorul energetic românesc privind respectarea obligațiilor asumate față de stat și consumatori.

Foto: Blackseaog.com
E-mail contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.