Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România aleasă membru cu drepturi depline în Consiliul Executiv UNESCO pentru 2025-2029

Redacția•10 noiembrie 2025
România aleasă membru cu drepturi depline în Consiliul Executiv UNESCO pentru 2025-2029

Pe scurt

România a fost aleasă membru cu drepturi depline al Consiliului Executiv UNESCO pentru mandatul 2025–2029, o premieră după 14 ani, după ce a obținut un total de 135 de voturi în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale UNESCO, desfășurată la Samarkand, Uzbekistan. Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a anunțat intenția României de a candida și a solicitat sprijinul statelor membre, fapt ce reflectă angajamentul țării noastre de a promova dialogul, cunoașterea și cooperarea internațională conform principiilor UNESCO, cu accent pe multilateralism și respectarea normelor dreptului internațional. Mandatul în Consiliul Executiv va permite României să contribuie direct la implementarea Programului de Activități UNESCO pentru perioada 2026–2029 și la adoptarea deciziilor strategice privind agenda globală în educație, știință, cultură și comunicare. România își propune să promoveze bune practici, să consolideze societatea bazată pe cunoaștere, să reducă decalajele digitale, să susțină cultura ca bun public și să apere libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor. Alegerea României vine după mandatul recent încheiat al delegatului permanent la UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, în calitate de președinte al Conferinței Generale, fiind o recunoaștere a angajamentului constant al țării față de valorile și obiectivele UNESCO. Această calitate va facilita implicarea României în noi inițiative și proiecte internaționale esențiale, precum protejarea patrimoniului cultural, stimularea inovației în educație și știință, și promovarea unei comunicări responsabile și incluzive, consolidând astfel poziția României pe scena globală a educației și culturii.

România aleasă membru cu drepturi depline în Consiliul Executiv UNESCO pentru 2025-2029

România aleasă membru cu drepturi depline în Consiliul Executiv UNESCO pentru mandatul 2025-2029

România a obținut o poziție de membru cu drepturi depline în Consiliul Executiv al UNESCO pentru perioada 2025–2029, o premieră pentru țară după 14 ani. Această alegere subliniază angajamentul României față de valorile și obiectivele organizației internaționale, concentrându-se pe promovarea dialogului, cunoașterii și cooperării internaționale, în conformitate cu principiile UNESCO și sprijinind multilateralismul și respectul normelor dreptului internațional.

Detalii despre alegerea României

Votul decisiv a avut loc vineri, 7 noiembrie, în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale UNESCO, desfășurată în Samarkand, Uzbekistan. România a fost aleasă cu un total de 135 voturi, rezultat ce confirmă susținerea largă din partea statelor membre. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, intenția României de a candida pentru această poziție a fost anunțată anterior de ministrul Educației, Prof. univ. dr. psih. Daniel David, care a solicitat sprijinul statelor membre încă din întâlnirea Conferinței Generale de la începutul lunii noiembrie.

Importanța mandatului și prioritățile României

Obținerea unui mandat în Consiliul Executiv va permite României să contribuie punctual la implementarea Programului de Activități UNESCO pentru perioada 2026–2029. Totodată, țara noastră va avea un rol activ în luarea deciziilor strategice privind agenda globală în domenii cheie ca educația, știința, cultura și comunicarea.

Printre obiectivele României se regăsesc promovarea bunelor practici și experiențelor relevante, consolidarea societății bazate pe cunoaștere și reducerea decalajelor de incluziune digitală. Românii vor susține, de asemenea, promovarea culturii ca bun public esențial, apărarea libertății de exprimare și asigurarea siguranței jurnaliștilor în exercitarea profesiei.

Recunoaștere internațională și perspective viitoare

Acest succes vine la scurt timp după finalizarea mandatului președinției Conferinței Generale UNESCO de către Simona-Mirela Miculescu, delegatul permanent al României la UNESCO. Ministerul Educației a subliniat că alegerea reprezintă o recunoaștere a angajamentului constant al României față de valorile și scopurile UNESCO, dar și a respectului pe care țara îl are în acest cadru internațional.

Mai mult, aderarea României în Consiliul Executiv va facilita implicarea în noi inițiative și proiecte internaționale dedicate unor teme de maximă importanță, precum protecția patrimoniului cultural, stimularea inovației în educație și știință, dar și promovarea unei comunicări responsabile și incluzive.

Concluzie

Rolul României ca membru cu drepturi depline în Consiliul Executiv UNESCO pentru următorii patru ani deschide noi orizonturi pentru țara noastră pe scena globală. Prin această poziție, România se angajează să promoveze dialogul intercultural și cooperarea internațională, garantând un impact pozitiv asupra politicilor educaționale, științifice, culturale și de comunicare la nivel mondial.

Această realizare reflectă atât seriozitatea cu care România abordează provocările actuale în aceste domenii, cât și dorința de a contribui la o lume mai inclusivă, inovativă și respectuoasă față de patrimoniul comun.

Foto: Bumbleedee | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.