Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România achiziționează drone de supraveghere israeliene în valoare de 400 de milioane USD

Redacția•26 noiembrie 2025
România achiziționează drone de supraveghere israeliene în valoare de 400 de milioane USD

Pe scurt

România a încheiat un contract de 400 de milioane de dolari cu compania israeliană Elbit pentru achiziția a șapte sisteme de drone de supraveghere Watchkeeper X, menite să monitorizeze operațiunile rusești în zonele de graniță; fiecare sistem include un centru de comandă, sisteme de telecomunicații și trei drone, iar primele unități sunt în prezent testate în Israel, urmând să fie livrate în câteva luni și să devină operaționale la mijlocul anului 2026. Dronele, construite în România cu componente produse în Chitila, asamblate în Bacău și controlate din București, pot zbura până la 16 ore la o altitudine de 1.000 de metri, capabile să detecteze ținte în raza de 200 km și persoane de la 4-5 km distanță, fiind folosite în principal pentru supraveghere, dar pot fi și înarmate cu rachete dacă e necesar. Sistemele vor fi distribuite echitabil între toate categoriile armatei române (forțele terestre, navale și aeriene) și vor fi utilizabile cel puțin 15 ani, cu posibilitatea modernizării după această perioadă. Deși modelul Watchkeeper X nu a fost testat în luptă, predecesorul său a fost eficient în războiul din Afganistan, iar în România, noile drone vor deveni un instrument esențial pentru colectarea de informații și recunoaștere, completând capacitățile defensive iar în scenarii de luptă, Ministerul Apărării se poate baza pe dronele Bayraktar pentru atacuri. Creșterea investițiilor în drone reflectă rolul crucial al acestora în contextul conflictului din Ucraina, unde România a înregistrat multiple încălcări ale spațiului său aerian de către drone rusești, iar răspunsul militar american prevede implementarea în scurt timp a unui sistem capabil să doboare drone fără a mobiliza aeronave de luptă, consolidând poziția României ca actor central în alianța NATO pe această zonă strategica.

România achiziționează drone de supraveghere israeliene în valoare de 400 de milioane USD

România achiziționează drone israeliene de supraveghere în valoare de 400 milioane USD

Ministerul Apărării din România a semnat în urmă cu câțiva ani un contract important, evaluat la 400 de milioane de dolari, cu compania israeliană Elbit Systems pentru dezvoltarea a șapte sisteme Watchkeeper X. Aceste drone de supraveghere vor avea ca principală misiune monitorizarea activităților militare rusești în zona granițelor cu România, conform informațiilor transmise de Digi24.

Structura și dotările sistemelor Watchkeeper X

Fiecare sistem Watchkeeper X este compus dintr-un centru de comandă, echipamente de telecomunicații și câte trei drone autonome. Deși aeronavele vor fi asamblate în România, primele unități sunt în prezent supuse testelor în Israel. Dronele pot zbura la o altitudine de circa 1.000 de metri și detectează orice obiect sau mișcare într-un perimetru de până la 200 km. Un element cheie îl reprezintă camera ultra-performantă care poate identifica prezența persoanelor până la 4-5 kilometri distanță.

Drona Watchkeeper X are o autonomie de zbor de 16 ore fără realimentare și este proiectată în principal pentru supraveghere și recunoaștere. Totuși, în condiții speciale, aeronava poate fi echipată și cu rachete pentru angajarea țintelor inamice, oferind astfel un avantaj strategic în operațiuni militare. Mai mult, aceasta contribuie semnificativ la coordonarea trupelor prin transmiterea în timp real a informațiilor despre mișcările forțelor adverse.

Întârzieri și perspective de livrare

Deși contractul a fost parafat în 2023, livrarea primelor drone a suferit amânări cauzate de conflictele din Orientul Mijlociu, mai exact războiul dintre Israel și Hamas. La începutul anului, armata română a acceptat o întârziere de 6 luni, termen ce ar putea fi prelungit, atrăgând riscul unor penalizări contractuale. Cu toate acestea, reprezentanții Elbit au declarat pentru Digi24 că primele drone vor ajunge în România în câteva luni, urmând să devină operaționale până la mijlocul anului 2026.

De asemenea, compania a deschis mai multe facilități pe teritoriul României: materialele compozite sunt produse în Chitila, asamblarea dronelor are loc în Bacău, iar stațiile de comandă la sol sunt fabricate la București. Pe lângă producție, întreținerea sistemelor va fi realizată integral în România, asigurând o autonomie tehnică pe termen lung.

Distribuția și utilizarea în Armată

Cele șapte sisteme Watchkeeper X vor fi împărțite în mod echilibrat între cele trei mari ramuri ale Armatei Române: câte trei sisteme pentru Forțele Terestre și Forțele Navale, respectiv unul destinat Forțelor Aeriene. Durata de utilizare prevăzută este de cel puțin 15 ani, urmând ca după această perioadă să fie realizate operațiuni de modernizare și upgrade.

Deși Watchkeeper X nu a fost testat încă în război, predecesorul său, modelul Watchkeeper, a demonstrat eficiență în conflictul din Afghanistan, fiind utilizat de Regatul Unit pentru localizarea insurgenților și asigurarea retragerii în siguranță a forțelor aliate.

Contexte militare și dotări complementare

Odată intrate în dotarea Armatei, dronele vor constitui principalul vector în misiunile de inteligență, supraveghere și recunoaștere. În scenarii de luptă, Ministerul Apărării va putea apela la dronele Bayraktar pentru lovituri directe asupra pozițiilor inamice, complementând astfel capabilitățile sistemelor Watchkeeper.

Interesul major pentru drone militare a crescut la nivel global, pe fondul războiului din Ucraina, unde aceste tehnologii s-au dovedit indispensabile. România a fost de asemenea expusă unor incidente de securitate aeriană, înregistrând circa 13 încălcări ale spațiului aerian cu drone rusești, ultima dintre acestea petrecându-se pe 25 noiembrie.

În reacție la aceste provocări, Generalul Christopher Donahue, comandantul forțelor americane din Europa și Africa, a anunțat că România va dispune în curând de un sistem militar nou, capabil să neutralizeze dronele ostile ce intră în spațiul aerian național, fără a mai fi necesară intervenția aviației de luptă. Aceste declarații au fost făcute în cadrul unei vizite la Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, alături de ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu. Generalul american a subliniat în final că România va rămâne un punct cheie în regiunea Alianței Nord-Atlantice.

Foto: elbitsystems.com

Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.