Știri naționale și internaționale

România a făcut progrese în lupta împotriva traficului de persoane, dar persistă lacune în sprijinul victimelor și prevenție

Redacția•12 noiembrie 2025

Pe scurt

Un raport recent publicat de Grupul de Experți pentru Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) al Consiliului Europei subliniază progresele semnificative realizate de România în combaterea traficului de persoane, dar evidențiază și lacune majore în ceea ce privește protecția grupurilor vulnerabile, identificarea și sprijinirea victimelor, precum și sancționarea infractorilor. În perioada 2020-2024, autoritățile au identificat 2.662 victime (aproape jumătate copii), exploatate în special sexual, dar și prin muncă forțată, cerșetorie sau activități criminale, majoritatea fiind cetățeni români traficați intern sau în țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania. Raportul atrage atenția asupra riscurilor sporite la care sunt expuși copiii din comunitățile roma, cei din centrele instituționale și copiii străzii, recomandând creșterea finanțării serviciilor de protecție a copilului și extinderea programelor sociale și economice pentru copii vulnerabili. De asemenea, GRETA critică lipsa unei monitorizări independente în centrele cu persoane cu dizabilități și evidențiază riscurile tot mai mari de exploatare în cazul lucrătorilor migranți, în special din Asia de Sud, din cauza barierelor lingvistice și a recrutărilor înșelătoare, solicitând întărirea supravegherii muncii și reglementarea agențiilor de recrutare. În plus, raportul menționează dificultățile în identificarea proactivă a victimelor, cauzate de lipsa formării profesionale adecvate și a inspectorilor de muncă, și solicită îmbunătățirea sprijinului pentru victime, inclusiv acces la adăposturi sigure, finanțare suficientă și servicii medicale. GRETA apreciază reformele legislative recente care cresc pedepsele pentru traficanți și extind accesul victimelor la asistență juridică și compensații, precum și adoptarea Strategiei Naționale Antitrafic pentru 2024-2028 și înființarea unui comitet interministerial de coordonare. Raportul remarcă totodată utilizarea tehnologii informatice în activitățile infracționale și eforturile poliției române de a combate exploatarea online, prin campanii de conștientizare, programe de instruire și utilizarea de software criminalistic. Însă, din cele 764 condamnări înregistrate în aceeași perioadă, GRETA atrage atenția asupra necesității unei pregătiri mai aprofundate pentru anchetatori, procurori și judecători, astfel încât să fie evitată încadrerea greșită a faptelor și să se combată implicarea oficialilor în activități de trafic. Deși numărul victimelor compensate a crescut, foarte puține au primit efectiv despăgubiri, deoarece bunurile confiscate nu sunt utilizate consistent pentru acest scop, motiv pentru care se recomandă modificarea legislației pentru a asigura dreptul victimelor de exploatare sexuală la compensare integrală. Astfel, raportul evidențiază un tablou complex al luptei anti-trafic în România, ce combină progresele legislative și instituționale cu nevoia stringentă de consolidare a capacității de intervenție și protecție pentru cele mai vulnerabile categorii.

Raport al Consiliului Europei: România a făcut progrese în combaterea traficului de persoane, dar există lacune în sprijinirea victimelor și prevenție

România a înregistrat avansuri notabile în lupta împotriva traficului de persoane, însă mai sunt necesare eforturi suplimentare pentru protejarea grupurilor vulnerabile, identificarea și asistența victimelor, precum și sancționarea traficanților, relevă un raport recent publicat de Grupul de Experți pentru Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) al Consiliului Europei.

Măsuri evaluate și progrese legislative

Raportul analizează acțiunile întreprinse de România din 2021 până în prezent în scopul prevenirii victimării persoanelor vulnerabile, detectării și sprijinirii acestora, precum și pedepsirii făptuitorilor. O atenție deosebită a fost acordată modului în care traficanții folosesc tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru a identifica și exploata victimele, precum și instrumentelor digitale utilizate de forțele de ordine pentru combaterea acestei infracțiuni.

GRETA a apreciat reformele legislative recente menite să înăsprească pedepsele pentru traficul de persoane și să extindă accesul victimelor la asistență juridică și despăgubiri. Printre progresele semnificative se numără și adoptarea Strategiei Naționale Antitrafic pentru perioada 2024-2028, precum și înființarea unui comitet interministerial dedicat coordonării eforturilor în domeniu.

România – în principal țară de origine, dar și destinație în creștere

Deși România rămâne în principal o țară de origine a victimelor traficului, aceasta devine tot mai mult și o destinație. Între 2020 și 2024, autoritățile au identificat 2.662 de victime, aproape jumătate dintre acestea fiind copii. Cele mai frecvente forme de exploatare au fost cea sexuală, urmată de muncă forțată, cerșetorie și activități infracționale.

Majoritatea victimelor erau cetățeni români, traficați atât în interiorul țării, cât și în străinătate, către țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania.

Grupuri vulnerabile și necesitatea consolidării protecției sociale

Raportul evidențiază faptul că copiii din comunitățile de romi, cei aflați în centre de plasament și cei fără adăpost sunt cei mai expuși riscului de trafic. Având în vedere că multe dintre victimele identificate au provenit din sistemul public de protecție a copilului, GRETA îndeamnă autoritățile române să crească finanțarea serviciilor de protecție a copilului și să extindă programele sociale și economice destinate copiilor vulnerabili.

În plus, experții semnalează deficiențe majore în privința protecției persoanelor cu dizabilități aflate în centre rezidențiale, solicitând monitorizare independentă și regulată a acestor instituții.

Riscuri crescute pentru muncitorii migranți și provocări în depistarea victimelor

GRETA și-a exprimat îngrijorarea față de numărul tot mai mare de muncitori migranți, în special din Asia de Sud, expuși unor riscuri sporite de exploatare cauzate de bariere lingvistice, recrutări înșelătoare și lacune în protecția muncii. Grupul a recomandat întărirea controlului asupra condițiilor de muncă, reglementarea agențiilor de recrutare și supravegherea ofertelor false de muncă online.

Chiar dacă România a implementat în 2023 un nou Mecanism Național de Identificare și Trimitere a Victimelor Traficului, GRETA a subliniat obstacolele persistente în detectarea activă a victimelor, inclusiv pregătirea profesională insuficientă a personalului și lipsa inspectorilor de muncă. Raportul solicită sporirea suportului pentru victime, cu accent pe locuințe sigure, finanțare adecvată și acces la servicii medicale.

Tehnologia digitală în lupta împotriva traficului

În ultimii ani, autoritățile române au înregistrat o utilizare tot mai intensă a platformelor online pentru recrutarea și exploatarea victimelor, inclusiv prin activități de videochat sexual. Pentru a combate acest fenomen, au fost derulate campanii de conștientizare privind riscurile exploatării online și programe de instruire pentru polițiști și procurori. De asemenea, Poliția Română utilizează software criminalistic specializat pentru identificarea exploatării sexuale online.

GRETA salută aceste inițiative și încurajează autoritățile să continue investițiile în formarea personalului și dezvoltarea instrumentelor digitale, dar și să întărească colaborarea cu companiile de TIC și furnizorii de servicii internet.

Condamnări și recomandări pentru justiție și despăgubiri

Între 2020 și 2024, instanțele române au condamnat 764 de persoane pentru infracțiuni legate de traficul de persoane. Pentru a preveni diminuarea gravității unor cazuri, GRETA recomandă îmbunătățirea specializării și formării investigatorilor, procurorilor și judecătorilor. De asemenea, experții semnalează probleme legate de duratele lungi ale proceselor și implicarea unor funcționari publici în activități de trafic.

Deși numărul victimelor care au primit compensații a crescut, puține dintre acestea au beneficiat efectiv de sume, deoarece bunurile confiscate nu sunt utilizate constant în acest scop. În acest context, GRETA solicită o modificare legislativă care să permită victimelor exploatării sexuale să obțină despăgubiri pentru veniturile confiscate de traficanți.

Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com

Foto: Tinnakorn Jorruang / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.