Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România a accelerat colectarea separată a deșeurilor textile, dar mai sunt necesare îmbunătățiri

Redacția06 noiembrie 2025
România a accelerat colectarea separată a deșeurilor textile, dar mai sunt necesare îmbunătățiri

Pe scurt

România a realizat progrese semnificative în colectarea separată a deșeurilor textile în ultimul deceniu, trecând de la doar 48 de tone în 2010 la 2.774 de tone în 2022, conform datelor analizate de Clean Recycle, însă colectarea separată acoperă încă doar aproximativ 15% din totalul de circa 250.000 de tone de deșeuri textile generate anual. Colectarea separată a textilelor a devenit obligatorie în România începând cu 1 ianuarie 2025, în conformitate cu regulamentele europene, responsabilitatea infrastructurii dedicate revenind autorităților locale. În prezent, țara dispune de nouă centre autorizate pentru colectarea și procesarea deșeurilor textile situate în regiuni cheie precum Vâlcea, Botoșani, Bistrița-Năsăud, Mureș, Bacău, Bihor și Galați, unde deșeurile sunt transformate în fire, bucăți de material sau materiale pentru recuperare energetică, reducând astfel impactul negativ asupra mediului și generând resurse noi. Această evoluție este esențială, deoarece deșeurile textile reprezintă o amenințare ecologică pe termen lung, materialele sintetice precum poliesterul degradându-se în peste 200 de ani și eliberând microfibre periculoase. Cosmin Monda, fondatorul și CEO-ul Clean Recycle, subliniază că, deși România a avansat vizibil, suntem doar la începutul unui proces complex care necesită timp, investiții și cooperare între autorități, operatori și populație pentru a transforma colectarea separată dintr-o obligație legală într-un obicei zilnic. La nivel european, consumul textil generează emisii de CO2 echivalente cu parcurgerea a 1.800 km cu o mașină pe benzină, iar până la 9% din produsele textile noi sunt distruse înainte chiar de a fi utilizate, ceea ce evidențiază importanța accelerării reciclării și gestionării sustenabile a deșeurilor textile.

România a accelerat colectarea separată a deșeurilor textile, dar mai sunt necesare îmbunătățiri

În ultimul deceniu, România a înregistrat un progres semnificativ în ceea ce privește colectarea separată a materialelor textile. Potrivit datelor analizate de Clean Recycle, cantitatea de deșeuri textile colectate separat a crescut de la doar 48 de tone în 2010, la 2.774 de tone în 2022. Deși această evoluție este încurajatoare, țara noastră reușește să recupereze doar aproximativ 15% din totalul estimat de 250.000 de tone de deșeuri textile generate anual.

Cea mai recentă etapă în procesul de gestionare a acestor deșeuri a fost implementarea obligativității colectării separate a materialelor textile, care a devenit oficială în România începând cu 1 ianuarie 2025. Această măsură este în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene și pune în sarcina autorităților locale responsabilitatea de a asigura infrastructura necesară pentru facilitarea colectării.

În prezent, România dispune de nouă centre autorizate pentru colectarea și reciclarea deșeurilor textile. Aceste facilități sunt amplasate în zone strategice, precum Vâlcea, Botoșani, Bistrița-Năsăud, Mureș, Bacău, Bihor și Galați. Centrele permit transformarea materialelor textile uzate în fire, bucăți de țesături sau materiale folosite pentru recuperarea energiei. Potrivit analizei Clean Recycle, acest proces nu doar că reduce impactul negativ asupra mediului, ci și creează resurse noi, esențiale pentru un model sustenabil de consum și producție.

Importanța colectării și reciclării textilelor este cu atât mai mare cu cât deșeurile din această categorie reprezintă o amenințare ambientală pe termen lung. Materialele sintetice, precum poliesterul, pot dura peste 200 de ani până la descompunere și eliberează microfibre nocive în mediul înconjurător, subliniază aceeași sursă.

Cosmin Monda, fondator și CEO al Clean Recycle, a remarcat că „România a înregistrat progrese vizibile în ultimii ani, însă suntem încă la începutul unui proces complex care necesită timp, investiții și o colaborare strânsă între autorități, operatori și populație. Pentru ca reciclarea textilă să devină o realitate, este esențial să avem infrastructură dedicată, campanii continue de informare și implicarea fiecărui cetățean. Numai astfel colectarea separată poate trece de la o obligație legală la un obicei cotidian.”

La nivelul Europei, consumul de textile contribuie semnificativ la emisiile de CO2, acestea fiind echivalente cu aproximativ 1.800 de kilometri parcurși anual cu o mașină pe benzină, pentru fiecare persoană. De asemenea, până la 9% din produsele textile noi sunt distruse înainte de a fi folosite, evidențiind o rată alarmantă a risipei în industrie.

Pentru a impulsiona o schimbare reală, România trebuie să continue să dezvolte infrastructura, să intensifice campaniile educaționale și să stimuleze responsabilitatea individuală în gestionarea deșeurilor textile. Numai printr-un efort comun și susținut se poate transforma economia circulară în domeniul textilului într-o practică normală și eficientă.


Irina Marica, Romania Insider
(Photo credits: Andriana Syvanych/Dreamstime.com)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.