Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Rezervele de apă din România scad alarmant

Redacția•06 decembrie 2025
Rezervele de apă din România scad alarmant

Pe scurt

Un nou raport alarmant indică faptul că rezervele de apă din România scad într-un ritm îngrijorător, plasând țara printre regiunile europene cu pierderi semnificative de apă dulce, conform unei analize realizate de cercetători de la University College London, în colaborare cu The Guardian și Watershed Investigations. Studiul, care a analizat date satelitare din perioada 2002–2024 ce monitorizează modificările în câmpul gravitațional al Pământului, relevă că nivelurile de apă subterană, a râurilor, lacurilor, umiditatea solului și ghețarii au scăzut considerabil în sudul și sud-estul Europei, inclusiv în România, în timp ce nordul și nord-vestul continentului devin mai umede. Datele separate pentru apa subterană confirmă scăderea rezervelor ascunse de apă dulce, care sunt vitale, reprezentând 62% din consumul public de apă și 33% din cererea pentru agricultură în UE în 2022. Profesorul Mohammad Shamsudduha de la UCL evidențiază că aceste tendințe coincid cu creșterea temperaturilor globale, depășind pragul de 1,5°C și îndreptându-se spre 2°C peste nivelurile preindustriale, ceea ce duce la efecte vizibile asupra resurselor de apă. Ca răspuns la această criză, Comisia Europeană a lansat o strategie de reziliență a apei, vizând construirea unei economii „inteligente din punct de vedere al consumului de apă”, cu recomandări clare pentru îmbunătățirea eficienței apei cu cel puțin 10% până în 2030. Reducerea pierderilor din rețelele de distribuție, care variază între 8% și 57% în UE, precum și modernizarea infrastructurii sunt esențiale pentru a preveni înrăutățirea acestei situații critice. Acestă criză a apei subliniază necesitatea urgentă de a gestiona sustenabil resursele de apă în România și în întreaga Europă, pentru a asigura securitatea hidrică pe termen lung.

Rezervele de apă din România scad alarmant

România se numără printre țările europene unde rezervele de apă dulce se diminuează într-un ritm îngrijorător, potrivit unei analize realizate de cercetători de la University College London (UCL), în colaborare cu publicația The Guardian și organizația Watershed Investigations. Studiul acoperă o perioadă extinsă, între anii 2002 și 2024, și se bazează pe date obținute prin sateliți care monitorizează schimbările câmpului gravitațional al Pământului.

Cum se monitorizează resursele de apă cu sateliți?

Apa are o masă semnificativă, iar variațiile nivelurilor subterane, ale râurilor, lacurilor, umidității solului sau chiar ale ghețarilor se reflectă în datele gravitaționale captate din spațiu. Astfel, sateliții pot estima, practic, câtă apă este stocată în diferite regiuni ale globului, oferind un instrument precis pentru urmărirea evoluției resurselor de apă terestre.

Disparități regionale foarte clare

Rezultatele studiului indică o crasă dezechilibru climatic la nivel european. În timp ce nordul și nord-vestul continentului, în special Scandinavia, porțiuni din Regatul Unit și Portugalia, devin tot mai umede, zone extinse din sud și sud-est – inclusiv regiuni din Regatul Unit, Spania, Italia, Franța, Elveția, Germania, România și Ucraina – se confruntă cu o secetă accentuată și o reducere rapidă a rezervelor de apă.

Scăderea rezervelor subterane

Cercetătorii au separat datele referitoare la apa subterană din totalul stocului terestru de apă, constatând că și acestea înregistrează aceeași tendință de scădere. Această descoperire este importantă, deoarece apele subterane reprezintă o resursă vitală pentru Europa, asigurând 62% din alimentarea cu apă potabilă publică și 33% din necesarul agricol în anul 2022, în statele membre ale Uniunii Europene.

Context climatic și avertismente

Profesorul Mohammad Shamsudduha, expert în criza apei și reducerea riscurilor la UCL, a subliniat corelația clară între datele privind stocurile de apă terestră și schimbările climatice globale. „Nu mai vorbim doar despre limitarea încălzirii la 1,5°C; ne îndreptăm spre o creștere a temperaturii medii globale de 2°C peste nivelurile preindustriale, iar efectele sunt deja vizibile”, a punctat el.

Răspunsul Comisiei Europene: strategie pentru reziliența apei

În fața acestei crize, Comisia Europeană a elaborat o strategie de gestionare a apei care să consolideze o economie „inteligentă în utilizarea apei”. Printre obiectivele principale se numără creșterea eficienței consumului de apă cu cel puțin 10% până în 2030. Această măsură este cu atât mai importantă cu cât pierderile în rețelele de distribuție variază între 8% și 57% în statele UE, iar modernizarea infrastructurii și reducerea scurgerilor sunt esențiale pentru asigurarea unui acces sustenabil la apă.

Cu toate că România face parte dintre țările afectate de diminuarea gravă a rezervelor de apă, strategii integrate și politici eficiente pot contribui la o gestionare mai responsabilă și la adaptarea la schimbările climatice, evitând astfel consecințe severe pe termen mediu și lung.

Foto: Ahmad Marzuky | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.