Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Retragerea trupelor americane din România, considerată un semnal greșit de fost negociator SUA pentru Ucraina

Redacția•06 noiembrie 2025
Retragerea trupelor americane din România, considerată un semnal greșit de fost negociator SUA pentru Ucraina

Pe scurt

Retragerea trupelor americane din România a provocat critici dure din partea congresmenilor republicani și democrați, care au acuzat Pentagonul că nu i-a informat corespunzător asupra problemelor de securitate națională și că oficialii de rang înalt ai apărării par uneori să submineze politicile președintelui Donald Trump, într-un răspuns bipartizan rar față de administrație, conform Reuters. Fostul negociator american pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat pentru Euronews că reducerea contingentului militar american din România transmite un mesaj nepotrivit Rusiei și nu reflectă coordonarea dorită de Casa Albă. În cadrul audierii de peste două ore a Comitetului pentru Servicii Armate din Senat, oficialii Pentagonului au fost criticați pentru lipsa de răspuns la întrebările congresmenților, în special privind planurile de diminuare a trupelor americane de pe flancul estic al Europei. Decizia recentă de retragere a unei brigăzi de infanterie formată din aproape 800 de soldați, dislocată în principal în România și urmează să fie redirecționată către baza din Kentucky fără a fi înlocuită, a reaprins temerile privind o eventuală diminuare a angajamentului american în regiune, în contextul continuării agresiunii ruse în Ucraina. Volker a subliniat că, deși numărul soldaților retrași este mic comparativ cu cei circa 80-90 de mii încă prezenți, această decizie transmite un mesaj politică clară despre intențiile SUA față de securitatea europeană, evidențiind riscul lăsării vulnerabile a flancului estic al NATO. Administrația Trump și-a exprimat explicit schimbarea geostrategică, concentrându-se mai mult asupra hemisferei vestice și a Mării Chinei de Sud, însă retragerea intempestivă și necoordonată a trupelor americane riscă să submineze alianțele și stabilitatea în Europa de Est. Acest context tensionat și lipsa unei comunicări eficiente între Pentagon și Congres reflectă o stare de incertitudine și îngrijorare în rândul aliaților NATO privind angajamentul pe termen lung al SUA față de securitatea europeană.

Retragerea trupelor americane din România, considerată un semnal greșit de fost negociator SUA pentru Ucraina

Retragerea trupelor americane din România „nu transmite mesajul potrivit”, afirmă fostul negociator al SUA pentru Ucraina

Pe 4 noiembrie, atât parlamentari republicani, cât și democrați au criticat dur Pentagonul pentru că nu i-a informat cu privire la probleme de securitate națională, exprimându-și totodată frustrările față de faptul că oficialii de rang înalt din domeniul apărării par, în unele momente, să submineze politicile președintelui Donald Trump. Această reacție a reprezentat un fenomen rar, în care cele două partide au adoptat o poziție comună de nemulțumire față de administrație, potrivit unui raport Reuters. În paralel, Kurt Volker, fost negociator american pentru Ucraina, a declarat pentru Euronews că anunțul privind reducerea numărului de trupe americane staționate în România „nu este mesajul pe care Statele Unite ar trebui să-l trimită lui Putin în acest moment”.

În cadrul unei audieri de mai bine de două ore în fața Comisiei Senatului pentru Servicii Armate, mai mulți membri ai Congresului au criticat lipsa de transparență și răspunsurile insuficiente primite de la oficialii de la Pentagon. Un subiect deosebit de amplu dezbătut a fost comunicarea legată de planurile Statelor Unite de a reduce efectivele militare de pe flancul estic al Europei, în special din România. Această decizie a generat reacții critice din partea unor lideri republicani de prim rang imediat după ce a fost anunțată săptămâna trecută.

Decizia Departamentului Apărării, semnată de secretarul Pete Hegseth, prevede redislocarea unei brigăzi de infanterie, cu aproape 800 de militari, care erau concentrați în România, înapoi către baza sa din Kentucky. Această unitate nu va fi înlocuită, ceea ce a alimentat temeri privind un posibil retragere americană din Europa, în contextul în care Rusia își continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Fostul negociator american Kurt Volker a subliniat pentru Euronews că această mișcare „nu reprezintă mesajul corect pe care SUA ar trebui să-l transmită Rusiei”. El a adăugat că „nu crede că administrația de la Casa Albă a dorit această situație; pur și simplu decizia nu a fost bine coordonată”, vorbind din locuința sa situată în apropierea Washingtonului.

Administrația Trump și-a exprimat în mod clar intențiile strategice, concentrându-se mai mult pe zonele din emisfera vestică și pe Marea Chinei de Sud. Totuși, perspectiva unei reduceri bruște, neorganizat și semnificativă a trupelor americane, lăsând vulnerabil flancul estic al Europei, rămâne o sursă majoră de îngrijorare pentru aliații NATO ai Statelor Unite.

Deși retragerea a aproximativ 800 de soldați poate părea relativ mică în comparație cu forța totală americană din Europa, ce numără între 80.000 și 90.000 de militari, Volker consideră că decizia transmite un mesaj politic mondial cu privire la angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană.

Această situație a amplificat discuțiile privind angajamentul american pe termen lung în regiune, în contextul în care tensiunile din estul Europei, cauzate în special de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, rămân ridicate. Deputați din ambele partide au cerut mai multă transparență și o comunicare mai clară din partea Pentagonului, pentru a evita apariția unor neînțelegeri care ar putea afecta stabilitatea regională și încrederea partenerilor strategici.

În concluzie, reducerea trupelor americane din România a fost primită cu îngrijorare și dezaprobare, atât în rândul parlamentarilor americani, cât și a foștilor oficiali cu experiență în relațiile internaționale, cum este cazul fostului negociator Kurt Volker. Mesajul transmis lumii de această decizie, în timp de conflict și incertitudine, ridică serioase semne de întrebare cu privire la direcția politicii de securitate a Statelor Unite în regiunea Europei de Est.

Articol realizat de Iulian
iulian@romania-insider.com

Foto: Cateyeperspective / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.