Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Reintroducerea vulturului grifon în Munții Făgăraș din România

Redacția•14 noiembrie 2025
Reintroducerea vulturului grifon în Munții Făgăraș din România

Pe scurt

Vulturul pleșu (Gyps fulvus), dispărut din România de peste 70 de ani, va fi reintrodus în Munții Făgăraș printr-un proiect ambițios derulat de fundația non-profit Conservation Carpathia Foundation (FCC), parte a unui efort mai amplu de restaurare a biodiversității în zonă. Proiectul, realizat în colaborare cu experți români și internaționali și conform normelor europene, va începe cu aducerea primilor vulturi tineri din Spania, sprijiniți de Vulture Conservation Foundation (VCF), unde aceștia vor petrece aproximativ șase luni într-un aviariu special amenajat în zona Rucăr, județul Argeș, pentru aclimatizare, înainte de eliberarea treptată în sălbăticie. FCC va construi și un centru de vizitare dedicat vulturului în Valea Mare Pravăț, care va face parte dintr-o rețea de centre ce promovează și alte specii reintroduse, precum bizonul și castorul. Vulturul pleșu a devenit extinct local în secolul XX din cauza vânătorii, otrăvirii și colectării ouălor, iar revenirea sa are o importanță ecologică majoră, contribuind la curățarea mediului prin consumul de carcase și prevenind răspândirea bolilor, în același timp facilitând ciclul de nutrienți esențial ecosistemului. Colaborarea pentru acest proiect include parteneri precum Asociația Grupul Milvus și un consorțiu local format din comunele Lerești, Rucăr și Valea Mare Pravăț, împreună cu Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș. Dacă reintroducerea va avea succes, FCC plănuiește să pregătească terenul și pentru revenirea altor două specii de vulturi: vulturul negru (Aegypius monachus) și zăganul (Gypaetus barbatus), consolidând astfel patrimoniul natural unic al Munților Făgăraș, România rămânând ultimul stat din UE unde cuibăresc toate cele patru specii de vulturi, dar încă fără programe extinse pentru reintroducerea lor. Această inițiativă ecologică reprezintă un pas important spre reconectarea omului cu natura și protejarea biodiversității în peisajele montane românești.

Reintroducerea vulturului grifon în Munții Făgăraș din România

Vulturul pleșuv va fi reintrodus în Munții Făgăraș, după peste 70 de ani de dispariție

După mai bine de șapte decenii de absență din România, vulturul pleșuv (Gyps fulvus) va reveni în sălbăticie într-un amplu proiect inițiat de Fundația Conservation Carpathia (FCC), organizație non-profit dedicată protejării naturii. Această inițiativă face parte din eforturile susținute de refacere a biodiversității în zona Munților Făgăraș, o regiune emblematică pentru fauna autohtonă.

Etape și colaborări internaționale pentru un proiect științific

Reintroducerea speciei va avea loc în mai multe etape, sub coordonarea unor experți atât români, cât și din străinătate, urmărindu-se respectarea riguroasă a normelor europene de conservare. Primele exemplare de vulturi pleșuvi vor fi aduse din Spania, cu sprijinul Vulture Conservation Foundation (VCF), una dintre cele mai avansate organizații de protecție a vulturilor la nivel european.

Păsările tinere vor beneficia de o perioadă de aclimatizare de aproximativ șase luni, într-un aviariu special amenajat în zona Rucăr, județul Argeș. După această etapă, vor fi eliberate treptat în mediul natural. Observațiile realizate în alte proiecte similare relevă că vulturile rămân în proximitatea locului de eliberare și revin frecvent la punctele de hrănire amenajate.

Un centru dedicat vulturilor și promovarea ecoturismului

Pe lângă repopularea cu vulturi, FCC va construi în Valea Mare Pravăț, tot în Argeș, un centru de vizitare dedicat acestei specii. Centrul va face parte dintr-o rețea mai extinsă de puncte turistice educative, dezvoltată în zona Făgărașului, unde fundația a reintrodus cu succes și alte specii, precum zimbrul și castorul.

Cauzele dispariției și importanța reintroducerii

Vulturul pleșuv a dispărut din această zonă în prima jumătate a secolului XX, ca urmare a vânătorii intensive, dar și a otrăvirilor și a colectării ouălor pentru colecții private. Considerat odinioară un "dăunător", pasărea a fost eliminată aproape complet.

Astăzi, însă, rolul său în ecosistem este crucial. Vulturii pleșuvi contribuie la curățarea mediului prin consumul carcaselor de animale moarte, prevenind astfel propagarea bolilor. De asemenea, prin accelerarea ciclului de nutrienți, ei ajută la menținerea sănătății ecosistemelor montane.

Parteneriate și implicare locală

Fundația Conservation Carpathia colaborează cu Asociația Grupul Milvus pentru implementarea proiectului, în timp ce la nivel local a fost format un consorțiu ce reunește comunele Lerești, Rucăr și Valea Mare Pravăț, împreună cu Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș.

Perspective pentru viitor: noi specii pe cale de reintroducere

În cazul unui succes al acestei reintroduceri, FCC intenționează să creeze condițiile necesare și pentru revenirea altor două specii importante: vulturul negru (Aegypius monachus) și vulturul gărbos sau zăganul (Gypaetus barbatus). Aceste planuri vizează consolidarea biodiversității și restabilirea unor ecosisteme montane cât mai complexe și funcționale.

Prin acest proiect, Munții Făgăraș se pregătesc să redobândească o parte semnificativă a patrimoniului lor natural, iar România să devină un model regional în refacerea populațiilor de vulturi, specii esențiale pentru echilibrul ecologic.

Foto: Javier Hernandez | Dreamstime.com

Articol realizat de Simona, România Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.