Știri naționale și internaționale

Recenzie film românesc – Dracula, Miriam Răducanu – Rigor și Sens, Internal Zero

Redacția•06 decembrie 2025

Pe scurt

Recenzia filmelor românești evidențiază trei producții distinctive, începând cu „Dracula” regizat de Radu Jude, o interpretare controversată și aglomerată a legendei vampirului, desfășurată în 13 capitole ce explorează diverse epoci și contexte istorice din România. Filmul impresionează prin critica sa acidă la adresa turismului de masă, capitalismului și problemelor contemporane, folosind un umor grosolan, deseori prea insistat și infantil, care poate irita privitorii. Cu toate acestea, prezența unor momente originale și actori ca Răzvan Pavlu și Gabriel Spahiu aduc farmec și vitalitate producției, ce rămâne captivantă și provocatoare, deși lungimea și tonalitatea fragmentată îi afectează coerența. În contrast, „Miriam Răducanu – Rigoare și senZ”, documentarul Alexandrei Gulea, oferă un portret sensibil și inspirat al coregrafei ce a influențat dansul contemporan românesc, printr-un montaj echilibrat de interviuri, imagini de arhivă și secvențe de dans, dezvăluind pasiunea și devotamentul artistic într-un format compact și expresiv, deja apreciat la festivaluri și pe televiziunea națională. În fine, „Interior Zero”, filmul lui Eugen Jebeleanu adaptat după romanul Laviniei Braniște, abordează dramatismul unei femei în criză existențială în Bucureștiul hiper-capitalist contemporan, fiind remarcat pentru interpretările autentice și stilul inteligent, deși este afectat de decizii metatextuale care pot perturba fluiditatea poveștii. Aceste filme ilustrează diversitatea și dinamismul cinematografiei românești actuale, fiecare aducând o perspectivă unică asupra identității culturale și condiției umane, și merită atenția publicului pasionat, în fața unei oferte cinematografice tot mai rafinate și provocatoare.

Recenzie filme românești: Dracula de Radu Jude, Miriam Răducanu – Rigoare și senZ și Interior Zero

Deși am întârziat puțin să-mi exprim părerile, am câteva gânduri – unele critice, altele elogioase – legate de mult comentatul film Dracula al lui Radu Jude. Totodată, vreau să aduc în atenție și alte producții care, deși valoroase, au trecut oarecum neobservate. Haideți să începem!

Dracula de Radu Jude – un experiment provocator și controversat

Nu există un simbol mai puternic pentru promovarea turismului românesc – și, în același timp, mai kitsch – decât Dracula. A fost doar o chestiune de timp până când prolificul regizor Radu Jude a săpat cu dinții săi vicleni în acest mit. Și ce experiență a fost! Filmul său Dracula este o combinație de ironie, obscenitate, umor copilăresc, scene captivante, dar și momente enervante – toate aceste trăsături coexistă uneori simultan. Structurat în 13 capitole, filmul plasează figura legendară a contelui și mitul vampirului în diferite epoci și contexte istorice ale României.

Regizorul urmărește să critice turismul de masă, capitalismul și alte rele contemporane, folosindu-se de ironia care i-a devenit caracteristică, însă de data aceasta cu un cynicism mai pronunțat și o detașare evidentă. Unul dintre elementele care au atras atenția este integrarea unor secvențe cu inteligență artificială, menite să comenteze stereotipurile actuale, însă aceste momente stârnesc mai curând disconfort. Numărul excesiv de glume legate de organe genitale și acte sexuale – pe care prefer să le exprim diplomatic – trece repede de la amuzant la obositor. Pare că Jude vrea să te bombardeze cu un film intenționat de prost gust, într-un mod agresiv, exact ca personajul care scuipă continuu pe ecran. Aici filmul m-a iritat. Dacă intenția era să creeze o provocare șocantă, o operă „proastă”, atunci este de înțeles, dar ceea ce diferențiază filmele „proaste” demne de urmărit este pasiunea, dragostea contagioasă față de subiect, care transformă imperfecțiunile într-un farmec aparte. În cazul lui Dracula, însă, senzația de glumă infantilă fără sfârșit și ipostaza masculină a spectatorului care se amuză pe baza unor umoruri ofensatoare diminuează acest farmec.

Ușor deranjant, dar păcat, căci, așa cum ne-a obișnuit Jude, apar și momente de geniu. Episodul în care Dracula merge la dentist este o gag excelentă, deși prea scurtă, iar povestea de dragoste rurală aduce un aer de prospețime. Actorii sunt, de asemenea, remarcabili: Răzvan Pavlu convingător în rolul preotului ortodox moralist – o interpretare ce i-a adus aplauze și în Kontinental ‘25 –, iar Gabriel Spahiu, în rol principal, reușește să atragă întreaga atenție cu talentul său inconfundabil. Totuși, filmul este supraîncărcat, cu multe întreruperi și o tonalitate inconsistentă, plus o durată exagerată. Cu toate acestea, Dracula rămâne interesant și distractiv, menținând spectatorul în suspans, iar în prezent poate fi urmărit în cinematografe.

Miriam Răducanu – Rigoare și senZ: Un portret curat, cald și inspirator al unei artiste remarcabile

Într-un contraste puternic cu Dracula, Alexandra Gulea oferă o biografie sensibilă și generoasă a choreografei Miriam Răducanu, figura emblematică a dansului contemporan românesc. Cunoscută mai ales pentru colaborările cu genialul Gigi Căciuleanu, Răducanu este celebrată printr-un documentar-eseu, o montaj în care dialogurile actuale alternează cu imagini de arhivă și spectacole regizate de unii dintre cei mai originali regizori contemporani.

Regizoarea lasă contextul să iasă la suprafață treptat, oferind spectatorului o experiență senzorială profundă despre pasiunea care o animă pe artista celebrată. Filmul este compact, dar încărcat de expresivitate, apreciat pentru selecția atentă a materialului prezentat. Documentarul a făcut deja turul festivalurilor și a fost difuzat pe postul public de televiziune, urmând să fie disponibil curând și pe platforma MUBI, unde merită cu siguranță vizionat.

Interior Zero – Drama unei femei prin prisma artei și capitalismului urban

O altă abordare artistică, dar total diferită în ton și stil, vine din partea regizorului Eugen Jebeleanu, care adaptează romanul omonim al Laviniei Braniște. Interior Zero spune povestea unei femei aflate la o răscruce de viață în Bucureștiul hipercapitalist, ostil și sufocant, confruntată cu dileme profesionale și personale.

Fără să fi citit volumul sursă, am fost plăcut surprins de adaptarea lui Jebeleanu pentru interpretarea actorilor, stilul sigur al filmului și inteligența dialogurilor. Sigur, unele decizii meta-ficționale – incluzând trei actrițe jucând același personaj și scenele cu discuții despre procesul de creație – au părut uneori pretențioase și discontinui povestea principală. Cu toate acestea, filmul reușește să captiveze și să ridice dezbateri. Lansat recent, Interior Zero pare să aibă deja programări rare la proiecții, așa că rămâneți atenți pentru a nu-l pierde.

Concluzie

În peisajul cinematografic românesc actual, Dracula lui Radu Jude provoacă și polarizează, oferind un amalgam de ironie, umor neconvențional și critică socială, în timp ce documentarul Miriam Răducanu – Rigoare și senZ aduce un omagiu sensibil unei figuri culturale importante, iar Interior Zero explorează cu finețe și complexe nuanțe viața cotidiană și artistica într-un oraș dominat de presiuni capitaliste. Aceste filme, atât de diferite ca stil și mesaj, ne arată varietatea și vitalitatea filmului românesc contemporan.

Ioana Moldovan, columnistă
ioana.moldovan@romania-insider.com

Foto: Imagine din filmul Miriam Răducanu – Rigoare și senZ, material de presă @Astra Film Festival

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.