Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Rearmarea este o necesitate, nu o opțiune, la Forumul Industrial NATO

Redacția•06 noiembrie 2025
Rearmarea este o necesitate, nu o opțiune, la Forumul Industrial NATO

Pe scurt

Președintele României, Nicușor Dan, împreună cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, au participat la Forumul Industriei NATO 2025, desfășurat la București în noiembrie, unde Dan a subliniat că reașezarea armamentului nu este o opțiune, ci o necesitate impusă de multiplele amenințări la adresa păcii și securității. În discursul său, președintele a evidențiat faptul că agresivitatea Rusiei persistă, chiar la granițele României și dincolo de Ucraina, prin încălcări repetate ale spațiului aerian al altor state, dar și angajamentul ferm al NATO de a apăra fiecare centimetru al Alianței. Totodată, Nicușor Dan a remarcat potențialul deosebit al industriei de apărare românești, care, deși neglijată în ultima perioadă, are o tradiție îndelungată și capacitatea de a contribui semnificativ la întărirea securității. Secretarul General Mark Rutte a subliniat importanța colaborării dintre NATO și industrie în contextul în care amenințarea Rusiei va continua chiar și după încheierea conflictului, accentuând alăturarea acesteia cu China, Coreea de Nord și Iran în eforturi comune de subminare a regulilor globale și intensificarea colaborării industriale de apărare. În acest context, industriei i se cere să sprijine conceptul de „pace prin forță”, sporind producția pentru a face față acestor provocări pe termen lung. Forumul, găzduit de București și organizat sub patronajul Secretarului General NATO, a reunit 800 de participanți din 26 de state membre și partenere, alături de peste 300 de companii din sectorul apărării, având ca scop identificarea de soluții concrete și inovatoare pentru creșterea capacității defensive a Alianței prin tehnologii dual-use și mecanisme eficiente ce pot revoluționa modul de acțiune în viitor. Această întâlnire reafirmă angajamentul României și NATO pentru consolidarea securității regionale și globale prin investiții strategice în industriei de apărare, ce devine esențială într-un context geopolitic marcat de instabilitate și provocări persistente.

Rearmarea este o necesitate, nu o opțiune, la Forumul Industrial NATO

Rearmarea este o necesitate, nu o opțiune, afirmă președintele României la NATO Industry Forum

Pe 6 noiembrie, la București, președintele României, Nicușor Dan, alături de Secretarul General al NATO, Mark Rutte, au participat la NATO Industry Forum 2025, un eveniment de referință dedicat industriei de apărare. În cadrul discursului său, șeful statului român a subliniat faptul că „rearmarea nu este o alegere, ci o necesitate”, având în vedere multiplele amenințări la adresa păcii și securității internaționale.

Contextul actual impune reamintirea importanței rearmării

Președintele Nicușor Dan a început prin a evidenția că vremurile pe care le traversăm ne obligă să discutăm tot mai insistent despre necesitatea reînzestrării militare. „Toate amenințările și provocările actuale ne reamintesc că pacea și securitatea nu pot fi considerate garantate niciodată. De aceea, rearmarea nu este o opțiune, ci o necesitate – nu doar pentru NATO sau România, ci pentru toate statele. Este o dovadă clară că trebuie să facem mai mult pentru propria apărare”, a declarat președintele.

Agresivitatea rusă, o realitate cu care trebuie să ne confruntăm

În discursul său, Nicușor Dan a subliniat persistența atitudinii agresive a Rusiei, manifestată nu doar în zona de conflict din Ucraina, ci și la granițele României, prin încălcări repetate ale spațiului aerian al altor țări. „NATO și aliații săi, de ambele părți ale Atlanticului, sunt hotărâți să apere fiecare centimetru al zonei Alianței”, a afirmat șeful statului, reafirmând angajamentul solidar al membrilor NATO de a proteja integritatea teritorială a fiecărui stat membru.

Traditia și potențialul industriei românești de apărare

Președintele a dedicat o parte a intervenției sale industriei naționale de apărare, care deși dispune de o tradiție îndelungată, a fost, ca și în alte părți, oarecum neglijată în ultimii ani. „Cu toate acestea, există un potențial extraordinar care poate fi valorificat în beneficiul securității naționale și al Alianței”, a subliniat Dan, invitând la o cooperare mai intensă pentru revitalizarea sectorului de apărare.

Mesajul Secretariatului General NATO: o amenințare pe termen lung

Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a punctat în declarațiile sale publice faptul că dialogul între NATO și industria de apărare este crucial, deoarece amenințarea rusă nu se va diminua odată cu încheierea conflictului, ci va deveni o provocare permanentă. „Rusia va continua să fie o forță destabilizatoare în Europa și la nivel global. Mai mult, nu acționează singură: cooperarea ei cu China, Coreea de Nord, Iran și alte state crește în domeniul industrial al apărării, pregătindu-se pentru o confruntare pe termen lung. Nu putem fi naivi, trebuie să fim pregătiți”, a declarat Rutte.

Acesta a mai subliniat importanța sprijinului industriei pentru realizarea conceptului „pace prin forță”, evidențiind necesitatea creșterii capacității de producție pentru a face față acestor provocări.

Desfășurarea NATO Industry Forum 2025 la București

Capitala României a găzduit în perioada 5-6 noiembrie NIF25 – NATO Industry Forum 2025, un eveniment organizat sub patronajul Secretarului General al NATO, prin Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) și Divizia pentru Industrie, Inovație și Înarmare din cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale.

Forumul și-a propus identificarea unor soluții concrete pentru consolidarea capacității de apărare a Alianței, inclusiv prin mecanisme inovative menite să extindă producția de apărare, valorificarea tehnologiilor comerciale cu dublă utilizare și explorarea unor modalități fundamentale de acțiune viitoare.

Evenimentul a reunit la București peste 800 de participanți din 26 de state membre și partenere NATO, precum și peste 300 de companii din industria de apărare, creând un cadru propice schimbului de idei și colaborării.

Prin aceste intervenții și discuții, România și NATO reafirmă angajamentul ferm de a asigura securitatea regională și globală într-un context internațional complex, în care rearmarea inteligentă și cooperarea între state și industrie devin esențiale pentru menținerea păcii și stabilității.

Foto: Nicușor Dan (Facebook)

Pentru mai multe informații, contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.