Știri naționale și internaționale

realizări și provocări de depășit

Redacția•24 noiembrie 2025

Pe scurt

România se remarcă printr-un procent ridicat de studenți înscriși în programe universitare STEM, depășind media UE cu 30,9%, iar femeile reprezintă 37,4% dintre aceștia, o cifră apreciabilă comparativ cu media europeană. Acest fapt reflectă tradiția istorică în domeniul STEM, importanța sectorului IT, existența liceelor specializate pe matematică și științe, precum și valoarea culturală ridicată acordată carierelor STEM. Cu toate acestea, țara se confruntă cu provocări majore, precum deficitul de competențe de bază în matematică și științe ale multor elevi, rata mare de abandon școlar (aproape 25%), în special în mediul rural defavorizat, și lipsa abilităților digitale, unde 74% dintre elevii de 14 ani nu îndeplinesc nivelul minim în literatie digitală. De asemenea, învățământul preuniversitar este afectat de un număr insuficient de profesori calificați STEM, mulți aflându-se spre vârsta pensionării, iar salariile cadrelor didactice rămân sub media OECD, deși au fost anunțate măriri salariale. Pe de altă parte, s-au lansat inițiative importante, precum proiectul România Educată și reformele din programul de guvernare 2025-2028, care vizează pregătirea continuă a profesorilor, introducerea masterului obligatoriu în pedagogie și dezvoltarea infrastructurii educaționale prin peste 1.400 de laboratoare inteligente dotate cu tehnologie STEAM, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Începând cu 2023, oferte VET se aliniază tot mai mult cerințelor pieței muncii, cu 36% dintre elevi înscriși în domenii STEM și specializări noi precum electrician pentru sisteme fotovoltaice sau operator roboți industriali, adaptate creșterii așteptate a angajării în domenii high-tech până în 2035. Astfel, România se află în apropierea țintelor europene pentru educația STEM la nivel universitar și doctoral, însă este necesară consolidarea competențelor fundamentale, îmbunătățirea pregătirii profesorilor și reducerea abandonului pentru a satisface cererea tot mai mare de specialiști STEM pe piața muncii și a stimula incluziunea socială și economică în cadrul UE.

Educația STEM în România: progrese notabile și provocările ce trebuie depășite

La nivel european, planul strategic pentru educația STEM face parte din inițiativa „Uniunea Competențelor” lansată în martie 2025 și urmărește să oprească scăderea performanțelor în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM) în școli. Totodată, obiectivul este de a încuraja un număr mai mare de elevi să studieze și să urmeze cariere în aceste domenii. România se situează oare pe traiectoria corectă în acest domeniu? Care sunt principalele obstacole și unde există spațiu pentru îmbunătățiri? Rapoartele recente oferă o imagine complexă a situației.

Obiectivele UE pentru 2030 în educația STEM

Planul STEM al UE stabilește pentru anul 2030 ținte clare: 45% dintre elevii din învățământul profesional median (VET) să fie înscriși în domenii STEM, cu un sfert dintre aceștia fiind fete; 32% dintre studenți la nivel terțiar să studieze domenii STEM, cu o reprezentare feminină de 2 din 5; și 5% dintre doctoranzi să se specializeze în domeniul TIC (tehnologia informației și comunicațiilor), cu cel puțin o treime reprezentând femei.

Cum stă România la nivel înalt?

România se apropie de aceste obiective în ceea ce privește învățământul superior în domeniul STEM, însă numărul profesioniștilor pregătiți rămâne insuficient în raport cu cererea mare anunțată pe piața muncii.

În 2023, 30,9% dintre studenții înscriși într-un program universitar STEM proveneau din România, depășind media UE de 26,9%. În plus, 37,4% dintre aceștia erau femei, un procentaj semnificativ mai mare decât media europeană de 32,2%. Aceste cifre reflectă nu doar o tradiție istorică a studiului disciplinelor STEM, dar și influența semnificativă a sectorului IT, existența școlilor cu profil matematică-științe și diversitatea programelor universitare dedicate STEM, alături de respectul acordat carierelor din aceste domenii.

Performanțe și competiții STEM în România

Rezultatele echipelor românești în numeroase olimpiade internaționale STEM sunt deseori mediatizate, iar competițiile în aceste domenii au câștigat popularitate în ultimii ani. Un exemplu important este First Tech Challenge România, cea mai mare competiție de robotică pentru liceeni, organizată încă din 2016 de Asociația Nation through Education. Competiția oferă participanților șansa de a învăța programare, management de proiect, rezolvare de probleme și multe alte abilități practice, inclusiv proiectarea și operarea roboților. Până în 2023, au fost implicați peste 13.000 de elevi și 2.000 de cadre didactice, iar regulile sunt aprobate de Ministerul Educației.

Pe plan internațional, România s-a clasat pe locul 15 în Indicele CEE 2025 de Excelență în Educația STEM, realizat de organizația americană Center for Excellence in Education, pe baza rezultatelor obținute la principalele olimpiade STEM. Cu toate acestea, acest clasament reflectă performanța doar a unui mic grup de elevi excepționali, neacoperind întreaga populație școlară.

Provocări structurale persistente

Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă lipsa abilităților de bază în rândul elevilor români, în special la matematică și științe. Raportul OECD din 2025 arată că aproape jumătate dintre elevii români nu au competențe de bază în matematică, citire sau științe, procentaje mult mai ridicate decât media UE. De asemenea, doar un procent mic dintre elevi demonstrează niveluri avansate în aceste domenii.

Aceste carențe contribuie la rate crescute ale abandonului școlar – aproape unul din patru elevi renunță la liceu, fenomen accentuat în special în mediul rural și în comunitățile defavorizate. În plus, studii recente indică și un deficit major în competențele digitale la 14 ani: 74% dintre elevi nu au nivelul necesar de alfabetizare în IT, departe de ținta europeană de sub 15% la acest indicator până în 2030.

La nivel universitar, România înregistrează doar 19 absolvenți STEM la fiecare 1.000 de persoane între 20 și 29 de ani, sub media UE de 22,4. Doctoranzii în domeniul TIC reprezintă 4,5% din total, peste media UE, dar încă sub ținta de 5%.

Inițiative și reforme pentru îmbunătățire

Pentru a contracara aceste vulnerabilități, au fost lansate diverse proiecte și reforme, cum ar fi proiectul „România Educată”, reformele din Raportul QX și prioritățile din programul de guvernare 2025-2028. Accentul este pus pe pregătirea mai bună a cadrelor didactice și dezvoltarea profesională continuă.

Raportul UE semnalează persistarea focusului excesiv pe teorie și lipsa aplicațiilor practice în predare, agravate de insuficiența formării profesorilor în metode pedagogice moderne, precum învățarea prin proiect sau investigativă. De asemenea, un număr semnificativ de profesori STEM au vârste peste 50 de ani, ceea ce ridică problema înlocuirii acestora în viitorul apropiat.

În 2023, salariile profesorilor au crescut cu aproximativ 25% după proteste și greve, dar nivelul lor rămâne sub media OECD, ceea ce afectează atractivitatea acestei profesii. Totodată, sunt planificate mentorate structurate și îmbunătățirea evaluării interne a profesorilor pentru a susține perfecționarea metodei didactice.

Investiții în infrastructură

Un alt pas important este dotarea școlilor cu laboratoare moderne. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost alocate fonduri pentru echiparea a 1.093 de licee cu 1.400 de laboratoare inteligente, dotate cu tehnologie digitală pentru clase STEAM (Științe, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică). De asemenea, se implementează proiecte de digitalizare în peste 5.800 instituții de învățământ, precum și programe de formare în pedagogia digitală pentru 100.000 de profesori din învățământul preuniversitar.

Oferta educațională și cerințele pieței muncii

Viitorul angajării în domenii de înaltă tehnologie în România arată promițător, cu creșteri anticipate semnificative până în 2035. Școala profesională și tehnică a început să integreze tot mai multe specializări STEM. În 2023, 36% dintre elevii din VET erau înscriși în asemenea domenii, un procent similar cu media UE și cu o prezență feminină de 36,4%, peste media europeană. Pentru a răspunde cerințelor industriei, au fost introduse calificări noi, precum „electrician pentru sisteme fotovoltaice” sau „operator roboți industriali”.

În concluzie, România a făcut pași remarcabili în promovarea educației STEM, însă rămân provocări semnificative în ceea ce privește competențele de bază, pregătirea profesorilor și echiparea școlilor. Continuarea reformelor și investițiilor este crucială pentru a asigura competitivitatea tinerilor români în economia digitală și tehnologizată a viitorului.

Foto: Wittayayut Seethong | Dreamstime.com
Autor: Simona – simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.