Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Rata anuală a inflației în România rămâne stabilă la 9,8% în noiembrie

Redacția•12 decembrie 2025
Rata anuală a inflației în România rămâne stabilă la 9,8% în noiembrie

Pe scurt

Rata anuală a inflației în România a rămas stabilă în noiembrie 2025, situându-se în jur de 9,8%, similar cu luna octombrie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,42% față de octombrie, iar inflația de la începutul anului, comparativ cu decembrie 2024, a ajuns la 9,5%. Pe întregul interval decembrie 2024–noiembrie 2025, creșterea medie a prețurilor de consum a fost de 6,9% în comparație cu perioada anterioară de 12 luni. Prețurile alimentelor au urcat cu 7,64% anual, cele mai mari majorări fiind înregistrate pentru cacao și cafea, cu creșteri de 21,85% și respectiv 20,5% comparativ cu anul precedent. Produsele nealimentare au crescut cu 10,73% față de noiembrie 2024, iar prețurile la energie electrică au înregistrat o creștere semnificativă de 62,36%, chiar dacă au scăzut ușor față de octombrie. În ansamblu, prețurile la electricitate, gaze și încălzire centrală au crescut cu 37,07% anual. La capitolul servicii, majorarea anuală a fost de aproximativ 11%, cu cele mai mari creșteri înregistrate la serviciile de transport feroviar (+18,59%) și la cele de igienă și cosmetică (+17,96%). Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit recent prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2025, crescând estimarea de la 8,8% la 9,6%, reflectând astfel presiunea continuă asupra prețurilor în economie. Această menținere a inflației ridicate subliniază provocările cu care se confruntă consumatorii români și economia națională în gestionarea creșterii costurilor vieții și reafirmă necesitatea unor politici economice adaptate pentru stabilizarea pieței.

Rata anuală a inflației în România rămâne stabilă la 9,8% în noiembrie

Conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a rămas aproximativ neschimbată în luna noiembrie 2025, situându-se la 9,8%, similar cu nivelul înregistrat în octombrie. Această stabilitate a indicat că presiunile inflaționiste continuă să afecteze economia, în special în sectoarele alimentare, de servicii și bunuri nealimentare.

Evoluția prețurilor pe categorii de produse

Datele INS arată că prețurile alimentelor au crescut cu 7,6% în noiembrie, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Dintre acestea, cele mai semnificative majorări s-au observat la produsele precum cacao și cafea, care au înregistrat o creștere de 21,85% față de anul trecut, respectiv 1,13% față de octombrie 2025. În mod particular, prețul cafelei a urcat cu 20,5% în anul precedent, reprezentând un factor important în coșul alimentar.

Pe segmentul bunurilor nealimentare, creșterea anuală a fost de 10,7%, în timp ce, față de luna octombrie, s-a înregistrat un avans modest, de 0,41%. În această categorie, energia electrică a înregistrat cea mai mare creștere, cu un salt de 62,36% față de noiembrie 2024, deși față de luna precedentă a scăzut cu 2,56%. Per ansamblu, costurile pentru energie electrică, gaze și încălzirea centralizată au urcat cu 37,07% în ultimele 12 luni.

Serviciile au înregistrat, la rândul lor, o creștere a prețurilor de circa 11% (10,99% mai exact) în noiembrie 2025 comparativ cu noiembrie 2024, și un plus lunar de 0,71%. Printre cele mai notabile majorări se numără serviciile de transport feroviar, care au crescut cu 18,59%, și serviciile de igienă și cosmetică, care au urcat cu aproape 18% în ultimul an.

Indicatorii inflației și prognoza BNR

Indicele prețurilor de consum (IPC) a consemnat o creștere de 0,42% în luna noiembrie față de octombrie 2025. În ceea ce privește inflația cumulată de la începutul anului, aceasta s-a situat la 9,5%, raportat la decembrie 2024. Mai mult, pe intervalul decembrie 2024 – noiembrie 2025, creșterea medie anuală a prețurilor de consum a fost de 6,9%, comparativ cu anul anterior.

În ultimul raport, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere estimările pentru rata anuală a inflației la finalul anului 2025, ridicând prognoza de la 8,8% la 9,6%. Această ajustare reflectă, în parte, efectele creșterilor de prețuri în sectoarele strategice și presiunile inflaționiste care rămân active în economia românească.

Context și implicații

Menținerea unei inflații ridicate în jurul pragului de aproape 10% este un semnal clar pentru autorități, dar și pentru companii și consumatori, despre dinamica complexă a prețurilor în economia națională. Creșterile semnificative la energie și servicii, alături de alimentele de bază, afectează puterea de cumpărare a populației și pot influența deciziile de politică monetară și fiscală.

Pe termen scurt, BNR trebuie să echilibreze nevoia de a menține stabilitatea prețurilor cu stimularea creșterii economice, în timp ce consumatorii și firmele se adaptează noilor condiții de piață, care par a rămâne provocatoare și în anii următori.

Articol redactat de Irina Marica pentru Romania Insider
Foto: Michaeljayberlin / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.