Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Rămășițele ultimului domnitor al Moldovei aduse înapoi în România

Redacția10 noiembrie 2025
Rămășițele ultimului domnitor al Moldovei aduse înapoi în România

Pe scurt

Rămășițele lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul domnitor al Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au fost aduse înapoi în România, după ce au fost ținute în Franța, la Le Mée-sur-Seine. După ce au stat în Palatul Cotroceni, sediul Președinției României, sicriul cu rămășițele sale va fi dus la Focșani și Iași, orașul din nord-estul țării unde va fi reînhumat. Grigore Alexandru Ghica a domnit peste Moldova între 1849-1853 și 1854-1856, fiind recunoscut ca un lider vizionar ce a contribuit la modernizarea instituțiilor locale, introducând reforme semnificative precum emanciparea romilor și reducerea taxelor comerciale. De asemenea, numele său este legat de înființarea Jandarmeriei Române, inspirată după modelul francez, și de primul spital public de maternitate din țară, Institutul Gregorian, finanțat personal de el. Construcția României moderne a început înainte de 1859, anul unirii Moldovei cu Țara Românească sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, un pas crucial spre Marea Unire din 1918, iar președintele Nicușor Dan a subliniat în discursul său că această unire nu a fost un dar, ci rezultatul eforturilor unor stataliști ca domnitorul Ghica. Repatrierea rămășițelor reprezintă un gest de recunoștință morală și apreciere pentru o personalitate unică, care a pus binele comun înaintea interesului personal și a promovat principii moderne de guvernare și echitate socială. Evenimentele comemorative și ceremoniile militare și religioase vor avea loc în Focșani pe 10 noiembrie, înainte ca sicriul să fie dus în Iași, marcând astfel o importantă reafirmare a valorilor istorice și identitare ale României.

Rămășițele ultimului domnitor al Moldovei aduse înapoi în România

Rămășițele ultimului domnitor al Moldovei au fost aduse înapoi în România

În acest weekend, rămășițele pământești ale lui Grigore Alexandru Ghica, domnitor al Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au fost repatriate din localitatea Le Mée-sur-Seine din Franța și aduse în România.

După ce au fost depuse pentru veșnică odihnă la Palatul Cotroceni, sediul Președinției României, sicriul cu rămășițele sale va fi transportat la Focșani și apoi la Iași, orașul din nord-estul țării unde va fi reînmormântat în curând.

Grigore Alexandru Ghica a domnit în Moldova – provincie ce avea să fie parte integrantă a României moderne – în două mandate: primul între octombrie 1849 și iunie 1853, iar al doilea din octombrie 1854 până în iunie 1856.

Istoricii îl consideră un lider vizionar, care a jucat un rol important în modernizarea instituțiilor locale și în inițierea unor reforme sociale esențiale. În timpul domniei sale au fost introduse măsuri notabile precum emanciparea romilor și reducerea taxelor comerciale. De asemenea, se leagă numele său de înființarea Jandarmeriei Române, bazată pe modelul francez, dar și de crearea primului spital public de maternitate din țară, Institutul Gregorian, pe care l-a finanțat personal.

Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat într-un discurs susținut pe 9 noiembrie că începuturile construcției statului modern român au avut loc anterior anului 1859, anul în care cele două principate Moldavia și Țara Românească s-au unit sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza – un pas crucial spre Marea Unire din 1918. „Unirea din 1859 nu a fost un eveniment întâmplător și nu a fost un dar oferit României. Dintre acei oameni politici care au făcut ca acest proiect să devină realitate, domnitorul Ghica este unul dintre ei”, a declarat președintele.

Într-un comunicat al Președinției, repatrierea rămășițelor lui Grigore Alexandru Ghica este considerată un gest de justiție morală și recunoaștere pentru o personalitate cu totul aparte: „Domnitorul a pus binele comun înaintea intereselor personale, promovând principii moderne de guvernare și echitate socială. Prin aducerea sa în țară, statul român marchează o reafirmare a respectului și a aprecierii pentru acest simbol al istoriei noastre.”

Luni, 10 noiembrie, sicriul cu rămășițele domnitorului va fi dus la Muzeul Vrancei din Focșani, unde va rămâne până pe 12 noiembrie, dată la care va fi transportat către Iași. În Focșani, pe 10 noiembrie, sunt programate ceremonii militare și religioase în onoarea lui Grigore Alexandru Ghica, menite să onoreze memoria acestui important personaj istoric.

Aducerea acestor rămășițe înapoi în România readuce în actualitate rolul decisiv pe care l-a avut domnitorul în procesul de modernizare, reprezentând un prilej de a reflecta asupra eforturilor făcute pentru edificarea unei națiuni unite și democratice.

Foto: Presidency.ro


Articol realizat de Simona, România Insider
simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.