Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Puterea de cumpărare pe cap de locuitor în România, cu 45% sub media UE

Redacția•06 noiembrie 2025
Puterea de cumpărare pe cap de locuitor în România, cu 45% sub media UE

Pe scurt

Conform studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2025”, puterea de cumpărare pe cap de locuitor în România a atins valoarea de 11.105 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 45% sub media europeană, poziționând țara pe locul 31 în topul european, un avans cu o poziție față de 2024. Comparativ la nivel regional, Polonia, cu același PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPP), înregistrează o putere de cumpărare de 14.156 euro, ocupând locul 26, iar Republica Cehă, cu 91% din media PIB-ului european pe cap de locuitor PPP, atinge 15.928 euro și se află pe locul 23 în UE. Studiul evidențiază disparități regionale mari în România, cu o diferență de peste patru ori între județul cu cea mai mare putere de cumpărare și cel cu cea mai mică, București dominând detașat, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 22.676 euro, oferind un potențial financiar de peste două ori mai mare decât media națională. În contrast, județul Vaslui ocupă poziția cea mai scăzută, cu doar 5.379 euro pe cap de locuitor, reflectând un potențial de consum și economisire de circa 4,2 ori mai redus comparativ cu capitala. Totuși, diferențele economice între județe s-au redus ușor în 2025 față de anii precedenți, semnalând o tendință de echilibrare a puterii de cumpărare în România. Această analiză subliniază nu doar poziția României în context european, ci și disparitățile interne semnificative care influențează nivelul de trai și perspectivele economice la nivel regional.

Puterea de cumpărare pe cap de locuitor în România, cu 45% sub media UE

Puterea de cumpărare pe cap de locuitor în România, cu 45% sub media UE

Conform studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2025”, România a atins o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.105 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 45% sub media Uniunii Europene. Această valoare poziționează țara pe locul 31 în topul european al puterii de cumpărare. Față de anul precedent, România a urcat o treaptă în clasamentul NIQ.

Comparație regională și europeană

În comparație cu alte state din regiune, diferențele devin clare. De exemplu, Polonia, care are un PIB pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare (PPC) similar cu cel al României, înregistrează o putere de cumpărare de 14.156 euro pe cap de locuitor, clasându-se pe locul 26 în Uniunea Europeană. Cehia, cu un PIB pe cap de locuitor la 91% din media UE în termeni de PPC, are o putere de cumpărare de 15.928 euro, ceea ce o plasează pe poziția 23 în UE.

Disparități regionale în România

Raportul scoate în evidență diferențele semnificative între regiunile din România, aspect ce este ascuns de media națională. În fapt, puterea de cumpărare variază de peste patru ori între județul cu cel mai ridicat nivel și cel cu cel mai scăzut. Capitala București conduce detașat, în timp ce județe precum Vaslui se află la polul opus, ilustrând contrastul economic dintre zone.

Ca și în anii precedenți, Bucureștiul ocupă primul loc la nivel de regiuni din România. Cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 22.676 euro, locuitorii capitalei dispun de peste două ori mai mulți bani pentru consum și economii comparativ cu media națională. Față de județul Vaslui, care înregistrează cea mai mică putere de cumpărare, de doar 5.379 euro pe cap de locuitor, diferența în potențialul de consum depășește de 4,2 ori.

Tendințe pentru 2025: Dispariția ușoară a decalajelor

Un aspect încurajator este acela că, pe parcursul anului 2025, diferențele dintre județele cu putere de cumpărare foarte ridicată și cele cu niveluri scăzute s-au diminuat ușor. Cu toate acestea, inegalitățile economice regionale rămân o temă importantă pentru dezvoltarea echilibrată a României în anii următori.

Sursă foto: Khwanchai Phanthong/Dreamstime.com
Pentru mai multe informații, contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.