Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Proteste împotriva corupției în justiție iau amploare în România

Redacția•15 decembrie 2025
Proteste împotriva corupției în justiție iau amploare în România

Pe scurt

Peste 10.000 de persoane au protestat în seara zilei de 14 decembrie în București și în alte orașe din România, cerând modificări urgente ale legilor justiției pentru a asigura independența sistemului judiciar și a limita posibilitatea abuzurilor. Aceste manifestații, aflate la a cincea zi consecutivă, au fost declanșate de un documentar al Recorder intitulat „Justiția Capturată”, care dezvăluie modul în care conducerea instanțelor ar manipula compoziția completurilor de judecată pentru a amâna procesele de corupție la nivel înalt până la prescrierea faptelor. În București, manifestanții au marșat de la Piața Universității până în Piața Victoriei, iar proteste similare au avut loc la Cluj-Napoca și Timișoara, în fața Palatului Dicasterial. Oamenii cer demisia ministrului Justiției Radu Marinescu, ministrului de Interne Cătălin Predoiu, șefului Direcției Naționale Anticorupție Marius Voineag și președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea. Peste 800 de magistrați au semnat o scrisoare deschisă de susținere a colegilor care au denunțat problemele din justiție, printre aceștia fiind și Laura Codruța Kovesi, fosta șefă DNA și actuala procuror-șefă a Parchetului European. În paralel, o petiție pentru modificarea legilor justiției a strâns aproape 160.000 de semnături până în seara zilei de 14 decembrie. Investigația media, vizualizată de aproximativ 4,5 milioane de ori pe YouTube în doar cinci zile, cuprinde mărturii ale unor procurori și judecători, unele sub protecția anonimatului, care susțin că conducerea Curții de Apel București schimbă frecvent compositia completurilor pentru a obține decizii favorabile în dosarele de corupție, fiind menționate cazuri precum cele ale lui Marian Vanghelie și Puiu Popoviciu. Inspecția Judiciară a anunțat demararea unor verificări privind aspectele semnalate în reportajul Recorder, iar concluziile urmează a fi prezentate în zilele următoare, subliniind că unele aspecte erau deja în atenția instituției. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis notificarea formală a Inspecției Judiciare pentru efectuarea verificărilor, iar secția pentru procurori va face același lucru în legătură cu acuzațiile magistratilor evidențiate în documentar. De asemenea, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a invitat procurorii și judecătorii la o întâlnire pe 22 decembrie pentru a discuta problemele privind funcționarea justiției, în contextul acestei crize profunde ce atrage atenția asupra necesității unor reforme reale și transparente în sistemul judiciar românesc.

Proteste împotriva corupției în justiție iau amploare în România

Protestele împotriva corupției în justiție capătă amploare în România

În seara zilei de 14 decembrie, peste 10.000 de persoane au ieșit in stradă în București și în alte orașe importante din România, cerând modificări urgente ale legilor justiției. Participanții au solicitat reforme care să garanteze independența sistemului judiciar și să limiteze posibilitatea abuzurilor. Aceste manifestații marcau a cincea zi consecutivă de proteste declanșate de documentarul Recorder intitulat „Justiția capturată”, care a dezvăluit mecanisme prin care conducerea instanțelor ar influența compoziția completurilor de judecată pentru a amâna procesele pe corupție la nivel înalt, în scopul de a atinge prescripția faptelor.

În capitală, protestatarii au mărșăluit de la Piața Universității până în Piața Victoriei, iar un traseu similar a avut loc în Cluj-Napoca. În Timișoara, manifestanții s-au adunat în fața Palatului Dicasterial, potrivit raportării Cursdeguvernare.ro.

Printre revendicările publice ale protestatarilor se numără demiterea ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, a directorului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea.

În sprijinul magistraților care au denunțat disfuncționalități în sistemul judiciar, peste 800 de judecători și procurori au semnat o scrisoare deschisă. Printre semnatari se află și Laura Codruța Kovesi, fost șef al DNA și actual procuror-șef al Parchetului European.

Pe lângă aceste acțiuni de protest, a fost inițiată și o petiție pentru modificarea legilor justiției, document care a fost semnat de aproape 160.000 de cetățeni până în seara zilei de 14 decembrie.

Investigația jurnalistică care a fost difuzată în documentarul Recorder a acumulat aproximativ 4,5 milioane de vizualizări pe YouTube în doar cinci zile. Aceasta cuprinde mărturii ale unor procurori și judecători, unii dintre ei sub anonimat, care au descris metodele prin care conducerea Curții de Apel București ar manipula alcătuirea completurilor de judecată pentru a asigura decizii favorabile unor persoane acuzate de corupție. Printre cazurile ilustrate se numără și cele ale lui Marian Vanghelie și Puiu Popoviciu.

Ca răspuns, Inspecția Judiciară a anunțat că efectuează verificări legate de aspectele semnalate în raportul Recorder, urmând să prezinte un raport sumar asupra concluziilor în zilele următoare, conform surselor Agerpres. Instituția a precizat că unele dintre aspectele evidențiate în anchetă erau deja în analiză și a îndemnat opinia publică să aștepte rezultatele verificărilor.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a comunicat, vineri, 12 decembrie, decizia de a notifica oficial Inspecția Judiciară pentru a demara verificările asupra problemelor evidențiate în investigația Recorder. Anterior, joi, Secția pentru procurori a CSM a anunțat de asemenea că va analiza acuzațiile aduse de mai mulți magistrați în cadrul documentarului.

În paralel, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, i-a invitat pe procurori și judecători la o întâlnire programată pe 22 decembrie, pentru a discuta îngrijorările exprimate cu privire la funcționarea sistemului judiciar.

Pe fondul acestor proteste și dezvăluiri scandaloase, România se află într-un moment critic al luptei împotriva corupției din justiție, iar presiunea publică pare să ducă tot mai clar către reforme profunde și transparente.

Foto: Inquam Photos / Pană Tudor
iulian@romania-insider.com, irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.