Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Proiectul care prezintă locuri din ficțiune se extinde de la București la Brașov și Iași

Redacția•21 decembrie 2025
Proiectul care prezintă locuri din ficțiune se extinde de la București la Brașov și Iași

Pe scurt

Proiectul Harta Literară, dedicat evidențierii și promovării locurilor reale care apar în operele de ficțiune, se extinde anul viitor de la București la Brașov și Iași, mulțumită finanțării primite din partea Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). Bucureștiul este primul oraș acoperit în harta literară, cu peste 300 de locații documentate și 600 de conexiuni puse în lumină între spațiile urbane și opere clasice sau contemporane din literatura română, precum și momente importante din istoria acesteia. Extinderea către Brașov și Iași va urma modelul validat în București, care include documentarea locurilor literare pe platformă, dezvoltarea de parteneriate instituționale, culturale și educaționale și organizarea de evenimente tematice, cum ar fi tururi literare, întâlniri cu autori și alte activități culturale. În funcție de resurse, inițiatorii intenționează să acopere și alte orașe, cu scopul unei acoperiri naționale pe termen mediu. Harta Literară se bazează pe patru piloni complementari: cultural, educațional, turistic și urban, care leagă literatura română de spațiul orașului, oferă instrumente alternative de învățare și propune explorarea orașelor prin tururi literare interactive. După un răspuns entuziast din partea publicului, autorilor, instituțiilor culturale și mass-media, proiectul a ajuns în școli, muzee, universități, biblioteci, librării, cafenele și spații artistice, atrăgând peste 400 de participanți la evenimente și având peste 15.000 de utilizatori activi pe platformă. Această inițiativă inovatoare conectează patrimoniul literar românesc cu spațiile urbane, invitând la o redescoperire culturală și turistică profundă a orașelor și permițând o experiență unică pentru pasionații de literatură, educație și călătorii.

Proiectul care prezintă locuri din ficțiune se extinde de la București la Brașov și Iași

Harta Literară se extinde de la București la Brașov și Iași, după un succes impresionant

Proiectul „Harta Literară”, care pune în lumină locuri reale apărite în operele de ficțiune, se pregătește să-și mărească aria de acoperire. După ce a fost lansat în București și a înregistrat un succes notabil, proiectul va ajunge anul viitor și în Brașov, respectiv Iași, grație finanțării obținute de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

București – orașul de start al Hărții Literare

Capitala României a fost prima localitate inclusă pe platforma Harta Literară, care a reușit să documenteze peste 300 de locuri semnificative din punct de vedere literar. Acestea au fost corelate cu peste 600 de referințe la opere clasice sau contemporane, dar și la momente emblematice din istoria literaturii române.

Acest model de succes, testat și validat în București, va sta la baza extinderii proiectului în cele două orașe noi, Brașov și Iași. Echipa Harta Literară intenționează să continue să adune și să integreze informații despre locuri literare relevante, să stabilească colaborări cu instituții culturale, educaționale și să organizeze o serie de evenimente dedicate.

Evenimente și parteneriate culturale la Brașov și Iași

Pornind de la formatul implementat în București, proiectul va dezvolta tururi literare, întâlniri cu autori, dar și alte activități care să apropie publicul de literatura română și de poveștile urbane pe care le poartă aceste orașe. Parteneriatele cu școli, muzee, universități, biblioteci, librării și spații culturale vor juca un rol esențial în promovarea și consolidarea inițiativei.

Potrivit celor implicați, în funcție de resursele care vor fi disponibile, Harta Literară are ambiția de a se extinde pe termen mediu și în alte orașe din România, urmărindu-se o acoperire națională.

Patru direcții pentru o experiență literară completă

Platforma este construită în jurul a patru axe complementare: culturală, educațională, turistică și urbană. Scopul urmărit este acela de a lega literatura română de spațiul fizic al orașelor, oferind în același timp instrumente alternative pentru educație și metode inedite de explorare urbană.

Tururile literare, de exemplu, oferă o perspectivă nouă și captivantă pentru iubitorii de carte și de istorie, dezvăluind povești ascunse în stradă și clădiri. Astfel, cititorii și turiștii sunt invitați să descopere orașul prin lentila ficțiunii și a realității literare.

Reacții pozitive și cifre în creștere

Cristina Foarfa, managerul de proiect Harta Literară, a declarat că primirea publicului și interesul manifestat de autori, instituții culturale și mass-media i-au depășit așteptările. „Harta Literară a ajuns deja în școli, muzee, universități, biblioteci, librării, cafenele, spații artistice și în media relevantă,” a spus Foarfa.

De la lansare, proiectul a adunat peste 400 de participanți la evenimentele organizate și a înregistrat mai mult de 15.000 de utilizatori activi pe platformă, cifre care reflectă o creștere constantă și un interes viu pentru această inițiativă culturală.

Această extindere a Hărții Literare în Brașov și Iași marchează un pas important spre valorificarea patrimoniului literar românesc și transformarea orașelor într-un spațiu viu de poveste, accesibil oricui dorește să-l descopere.

Tur literar în București, foto Mihai Eremia, cu amabilitatea Harta Literară

Simona Popescu, Romania Insider
Email: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.