Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Proiecții de filme europene contemporane și clasice la Centrul Ceh din București

Redacția•06 noiembrie 2025
Proiecții de filme europene contemporane și clasice la Centrul Ceh din București

Pe scurt

Programul „Documentary Mondays” și „Fiction Tuesdays” al Centrului Ceh din București revine între 10 și 25 noiembrie cu proiecția a șase filme europene contemporane și clasice, oferind o incursiune captivantă în cinemaul documentar și de ficțiune. „Documentary Mondays”, cel mai longeviv program al centrului, aduce în prim-plan documentare ce explorează teme precum prezentul, memoria, trauma și conexiunile noastre cu lumea, incluzând producții remarcabile precum „Wishing on a Star” de Peter Kerekes, „The Great Nothing” de Vít Klusák și Marika Pecháčková, și „The Shadows of History”, o antologie coordonată de Adina Brădeanu, care va fi urmată de discuții cu realizatorii. În paralel, „Fiction Tuesdays” celebrează creația regizorului Václav Vorlíček, figura emblematică a comediei fantastice cehoslovace, prin trei filme iconice: „Fata pe mătura”, „Cum să îneci pe Dr. Mráček, avocatul” și „Trei dorințe pentru Cenușăreasa”, care evidențiază libertatea cinematografiei de a explora imposibilul prin basme cult și satire politice subversive. Legătura dintre cele două serii se regăsește în modul în care filmul captează, distorsionează sau reconstruiește realitatea, abordând teme actuale și memorii colective, toate proiecțiile fiind gratuite și subtitrate în limba engleză, oferind astfel publicului bucureștean o experiență cinematografică europeană de excepție.

Proiecții de filme europene contemporane și clasice la Centrul Ceh din București

Luni Documentare și Marți Ficțiune: Filme europene contemporane și clasice la Centrul Ceh din București

Între 10 și 25 noiembrie, programul Centrului Ceh din București revine cu o serie de proiecții de filme europene, ce cuprind atât titluri contemporane, cât și clasice. Acțiunea se desfășoară în cadrul celor două cicluri de succes - Documentary Mondays și Fiction Tuesdays - care aduc în prim-plan perspective diverse asupra realității și imaginației cinematografice.

Documentary Mondays – O privire profundă asupra lumii contemporane

Documentary Mondays, cel mai longeviv program de film al Centrului Ceh, propune în această ediție o selecție impresionantă de documentare ce explorează teme precum prezentul, memoria, trauma și relația noastră cu lumea înconjurătoare. Filmele proiectate invită spectatorii să reflecteze asupra sensului existenței, fragilității vieții, impactului pandemiei, dar și asupra patrimoniului cinematografic european.

Printre producțiile importante din acest ciclu se află:

  • Wishing on a Star de Peter Kerekes, un film sensibil despre dorințe și speranțe
  • The Great Nothing regizat de Vít Klusák și Marika Pecháčková, ce analizează efectele profunde ale crizei globale recente
  • The Shadows of History, un film realizat în colaborare de Vladimir Kressl, Judit Elek, Krsto Papić și Slavomir Popovici, ce reflectă asupra amintirilor istorice și impactului lor asupra prezentului.

După proiecția documentarului The Great Nothing, spectatorii sunt invitați la o sesiune de întrebări și răspunsuri cu co-regizoarea Marika Pecháčková, în timp ce filmul antologic The Shadows of History va fi urmat de o discuție condusă de curatorul selecției, Adina Brădeanu.

Fiction Tuesdays – Farmecul fantasticului și satira politică

În fiecare marți, programul Fiction Tuesdays propune o incursiune în lumea comediei fantastice cehoslovace prin prisma talentului regizorului Václav Vorlíček, o personalitate marcantă care a lăsat o amprentă distinctă în cinematografia din regiune. Ciclul include trei filme ce variază de la povești de basm devenite cult, până la satire politice subversive, ilustrând libertatea filmului de a explora imposibilul și absurdul cu umor și creativitate.

Filmele lui Václav Vorlíček selectate pentru proiecție sunt:

  • The Girl on the Broomstick (Fata pe mătură), un basm clasic plin de farmec
  • How to Drown Dr. Mráček, the Lawyer, o comedie fantastică cu accente satirice asupra birocrației și sistemului juridic
  • Three Wishes for Cinderella (Trei dorințe pentru Cenușăreasa), o adaptare inovatoare și îndrăzneață a poveștii Cinderella, îndrăgită pentru spiritul său ludic și optimist.

O selecție ce împletește realitatea și ficțiunea

Organizatorii evenimentului subliniază că legătura între cele două programe din această ediție este „modul în care filmul înregistrează, distorsionează, reconstruiește sau fabrică realitatea”. Astfel, documentarele aduc în discuție vulnerabilitatea umană și memoria colectivă, în vreme ce filmele de ficțiune celebrează capacitatea cinematografiei de a sfida limitele realului.

Detalii importante pentru spectatori

Intrarea la toate proiecțiile este liberă, în limita locurilor disponibile, iar filmele sunt subtitrate în limba engleză pentru a asigura accesibilitatea unui public cât mai larg. Evenimentele se desfășoară la sediul Centrului Ceh din București, un spațiu care promovează cultura și arta europeană contemporană și clasică.

Pentru cinefili și iubitori de cultură europeană, această perioadă oferă o oportunitate rară de a descoperi povești diverse care dezvăluie atât fundaluri istorice complexe, cât și universuri fantastice care au încântat generații întregi. Documentar și ficțiune, trecut și prezent, realitate și imaginație se întâlnesc la Centrul Ceh pentru a oferi o experiență cinematografică memorabilă în inima Bucureștiului.

Ilustrație: Centrul Ceh din București
Contact: simona@romania-insider.com
Sursa informațiilor: Romania-Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.