Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Proiectele spitalelor din România, inițial finanțate prin Resilience, vor fi susținute din fonduri EU4Health

Redacția•12 noiembrie 2025
Proiectele spitalelor din România, inițial finanțate prin Resilience, vor fi susținute din fonduri EU4Health

Pe scurt

Nouă spitale din România, care inițial au pierdut finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza întârzierilor în finalizarea proiectelor, vor fi acum susținute financiar prin programul european EU4Health 2021-2027, destinat investițiilor suplimentare în sistemul medical. Această decizie a fost luată de Comitetul de Monitorizare al Programului de Sănătate împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, reafirmând angajamentul guvernului de a continua investițiile în infrastructura de sănătate din România. Prin transferarea finanțării proiectelor esențiale pentru rețeaua sanitară către programul EU4Health, se asigură resursele necesare pentru finalizarea construcției celor nouă spitale, contribuind semnificativ la modernizarea serviciilor medicale. Guvernul a anunțat că în perioada următoare vor fi semnate noi contracte de finanțare pentru aceste investiții, evidențiind importanța colaborării între autoritățile naționale și fondurile europene pentru îmbunătățirea sănătății publice în România. Această mutare strategică garantează continuitatea dezvoltării infrastructurii sanitare și valorificarea optimă a fondurilor europene în beneficiul pacienților români.

Proiectele spitalelor din România, inițial finanțate prin Resilience, vor fi susținute din fonduri EU4Health

Proiectele spitalicești care au pierdut finanțarea din PNRR vor primi fonduri UE din programul EU4Health

Nouă spitale importante din România, care au rămas fără finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza faptului că nu au putut fi finalizate în termenul stabilit, vor beneficia acum de finanțare prin Programul UE4Health 2021-2027. Acest program face parte tot din fondurile europene destinate susținerii sectorului medical din România.

Inițial, alocarea fondurilor UE4Health pentru România a fost gândită pentru investiții suplimentare în sistemul de sănătate, oferind astfel o oportunitate de modernizare și extindere a infrastructurii medicale. Însă, în contextul proiectelor de spitale care nu au reușit să fie realizate la timp în cadrul PNRR, autoritățile au decis să redistribuie o parte din aceste fonduri pentru a garanta finalizarea lor.

Guvernul României a anunțat, prin intermediul paginii oficiale de Facebook, că investițiile în infrastructura medicală continuă să fie o prioritate. „Nouă proiecte esențiale pentru rețeaua de sănătate din România, inițial finanțate prin PNRR, sunt transferate acum spre finanțare prin Programul EU4Health 2021-2027, ca urmare a deciziei luate în cadrul Comitetului de Monitorizare al Programului de Sănătate, în colaborare cu reprezentanții Comisiei Europene,” se arată în comunicat.

Potrivit sursei guvernamentale, în următoarea perioadă urmează să fie semnate noi contracte de finanțare, care să asigure alocarea banilor necesari pentru finalizarea acestor investiții. Această decizie vine ca o soluție flexibilă, menită să nu blocheze proiectele de infrastructură vitală pentru sănătatea publică, ci să le permită să continue cu sprijinul fondurilor europene.

În ultimii ani, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii medicale au reprezentat o provocare majoră pentru România, iar schimbările de strategie privind finanțarea proiectelor arată o orientare clară către o gestionare eficientă a resurselor disponibile. Transferul acestor proiecte importante din PNRR în cadrul programului EU4Health asigură continuitatea investițiilor și o mai bună adaptare la termenele și condițiile impuse de fiecare sursă de finanțare.

Contextul finanțărilor prin PNRR și EU4Health

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost lansat pentru a sprijini țările europene, inclusiv România, în perioada post-pandemică, prin fonduri substanțiale care să stimuleze creșterea economică și modernizarea infrastructurilor esențiale, inclusiv în sectorul sănătății. Multiple proiecte majore din domeniul medical au fost incluse aici.

Pe de altă parte, programul EU4Health, cu o alocare financiară pentru perioada 2021-2027, este dedicat îmbunătățirii sistemelor de sănătate la nivel european, punând accent pe prevenție, reziliență și capacitatea de răspuns în situații de criză, dar și pe dezvoltarea infrastructurii și digitalizarea serviciilor medicale.

Astfel, utilizarea fondurilor EU4Health pentru a susține proiecte spitalicești inițial gândite în PNRR reflectă adaptabilitatea și mobilitatea bugetară necesare pentru realizarea unui sistem de sănătate funcțional și modern.

Impact pentru sistemul medical românesc

În urma acestei decizii, cele nouă spitale afectate vor putea continua lucrările fără să piardă sprijinul financiar extraordinar provenit din fonduri europene. Finalizarea acestor proiecte este esențială pentru creșterea capacității și calității serviciilor medicale oferite populației, precum și pentru reducererea decalajelor dintre infrastructura medicală urbană și rurală.

Investițiile realizate prin aceste programe vor avea un efect pozitiv asupra sănătății publice în România, facilitând accesul la servicii moderne, echipamente performante și medici bine pregătiți, într-un mediu hospitalier adecvat și sigur.

Concluzie

Prin transferul finanțărilor către programul EU4Health, guvernul României demonstrează angajamentul continuu de a dezvolta infrastructura de sănătate, chiar și atunci când apar obstacole legate de termenele stricte impuse de alte planuri de finanțare. Această mutare strategică asigură continuitatea proiectelor vitale și reprezintă un pas important către un sistem sanitar modern și rezilient.

Foto: Pop Nukoonrat / Dreamstime.com
Contact: iulian@romania-insider.com
Articol bazat pe informații oferite de Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.