Știri naționale și internaționale

Proiectele de stocare, noua tendință

Redacția•14 noiembrie 2025

Pe scurt

România devine una dintre cele mai dinamice piețe atractive pentru investițiile turcești în energie regenerabilă, captând interesul tot mai mare al grupurilor industriale și financiare cu expunere regională, datorită oportunităților reale de conectare la rețea pentru proiecte viabile, potențialului de modernizare a infrastructurii și stabilității cadrului investițional. Această tendință a fost confirmată la Forumul Energetic Turcia-România, organizat de Enexus, companie specializată în soluții complete în sectorul fotovoltaic, stocare energetică și facilitarea investițiilor, care a reunit aproape 200 de companii turcești cu intenții de investiții estimate la sute de milioane de euro. În ultimii doi ani, companiile turcești au accelerat expansiunea în România, anunțând proiecte fotovoltaice și hibride de câțiva gigawați pe întreg teritoriul țării, iar cererea în creștere pentru sisteme de stocare a energiei (BESS) evidențiază maturitatea pieței și interesul pentru integrarea flexibilității și echilibrării rețelei. Printre proiectele de referință se numără achizițiile grupurilor Ulusoy și Yeşilyurt în județul Dâmbovița și proiectul fotovoltaic de 214 MW al Koç Holding lângă București. Ambasadorul României în Turcia, Ștefan-Alexandru Tinca, subliniază interesul crescut al investitorilor turci pentru sectorul fotovoltaic românesc, accentuând nevoia României de investiții în stocarea energiei și tehnologiile verzi, domenii în care Turcia a făcut progrese importante. Participanți importanți ai forumului precum Claritas Investments și RAL Investment Holding au reiterat faptul că România oferă stabilitate, predictibilitate și oportunități reale pentru proiecte sustenabile și profitabile, în special prin integrarea soluțiilor de stocare. De asemenea, forumul a marcat lansarea Asociației pentru Cooperare Energetică în Marea Neagră (BESCA), o platformă regională care își propune să dezvolte parteneriate și proiecte comune între România și Turcia pentru accelerarea tranziției către energie durabilă. Astfel, România se afirmă ca un veritabil pod energetic verde între Uniunea Europeană și Turcia, favorizând colaborarea și investițiile turcești în proiecte hibride și cu stocare integrată, care vor cunoaște o creștere semnificativă în următorii ani. Enexus, în calitate de facilitator și expert în domeniu, joacă un rol-cheie în susținerea și dezvoltarea acestui ecosistem energetic sustenabil, confirmând potențialul ridicat al pieței românești pentru investiții majore în energie regenerabilă și tehnologii verzi.

România atrage investiții turcești masive în energia verde: Proiectele de stocare devin noua tendință

România se evidențiază ca una dintre cele mai dinamice piețe pentru investițiile turcești în energie regenerabilă, captând interesul tot mai amplu al grupurilor industriale și financiare cu expunere regională. Oportunitățile concrete de conexiune la rețeaua electrică pentru proiecte fezabile, potențialul modernizării infrastructurii și stabilitatea cadrului investițional transformă România într-o destinație strategică pentru capitalul turcesc, mai ales într-un moment în care Europa accelerează tranziția către surse sustenabile și independența energetică.

Această tendință a fost confirmată în cadrul Forumului Energetic Turcia-România, desfășurat la Ankara și organizat de către Enexus, un furnizor de soluții complete în sectorul fotovoltaic, care oferă servicii EPC complexe, sisteme de stocare a energiei și facilitare a investițiilor. Evenimentul a reunit aproape 200 de companii turcești, de la dezvoltatori și investitori până la producători de echipamente, cu intenții de investiții estimate deja la câteva sute de milioane de euro.

„Prin intermediul Enexus, am susținut deja investitorii turci să pătrundă pe piața energetică din România, oferindu-le asistență completă – de la obținerea avizelor și proiectare, acces la finanțare, până la construcția și livrarea proiectelor gata de operare. Forumul de la Ankara a reafirmat încrederea investitorilor turci în potențialul acestei piețe”, a declarat Mesut Güler, CEO Enexus.

Rolul de facilitator între investitori și ecosistemul energetic românesc l-a propulsat pe Enexus în poziția de actor cheie în atragerea capitalului turcesc către sectorul energiei regenerabile.

România – o piață stabilă și competitivă pentru investiții

În ultimii doi ani, companiile turcești și-au accelerat extinderea pe piața românească, anunțând proiecte fotovoltaice și hibride ce cumulează câteva gigawați, răspândite în toate regiunile țării. Cererea în creștere pentru Sisteme de Stocare a Energiei pe Baterii (BESS) marchează o nouă etapă de maturitate a pieței, pe măsură ce investitorii caută tot mai mult să integreze flexibilitate și capacități de echilibrare a rețelei în modelele lor de afaceri.

Printre proiectele reprezentative recente, grupurile Ulusoy și Yeşilyurt au pătruns pe piața românească prin achiziția unor proiecte solare în județul Dâmbovița, dezvoltate în parteneriat cu Enexus. De asemenea, Koç Holding, un jucător industrial important în România prin companiile Arctic, Ford Otosan și Otokar, și-a consolidat portofoliul de energie regenerabilă prin achiziția unui proiect fotovoltaic de 214 MW în zona Bucureștiului, prin Entek Elektrik.

„România pare să ofere un echilibru între potențial, predictibilitate și condiții favorabile. Experiențele companiilor din grupul Koç indică faptul că poate asigura un mediu stabil pentru investiții pe termen lung. Cu o distribuție adecvată a riscurilor și integrarea soluțiilor de stocare, România rămâne o piață competitivă și relativ stabilă pentru proiecte la scară largă”, a explicat Volkan Aktürk, Director General Adjunct la Entek Elektrik.

La Forum a participat și Excelența Sa Ștefan-Alexandru Tinca, Ambasadorul României în Republica Turcia.

„La Ambasada României din Ankara, primim săptămânal trei-patru delegații de investitori turci, cei mai mulți interesați de oportunitățile din sectorul fotovoltaic românesc. România are nevoie de aceste investiții și investitori în domenii precum stocarea energiei și tehnologiile verzi, unde Turcia a făcut pași importanți, inclusiv prin capacitatea proprie de fabricare a panourilor solare”, a subliniat ambasadorul Ștefan-Alexandru Tinca.

Investiții de amploare și noi actori pe piață

Un alt participant remarcabil a fost Claritas Investments, dezvoltator olandez de proiecte regenerabile și de stocare în Europa, cu un portofoliu vast de proiecte PV și BESS în România.

„Am obținut un contract CfD pe 15 ani pentru cel mai recent proiect Dacia, de 550 MW PV cu BESS în vestul României. Acesta este un exemplu clar că proiectele regenerabile la scară largă pot fi atât bancabile, cât și performante, dacă se bazează pe fundații solide. Totul pornește de la documentația corectă și un proiect tehnic bine pregătit încă din faza de autorizare, mai ales pentru proiectele hibride cu BESS. Când toate elementele se aliniază, proiectele devin finanțabile și pot fi livrate la timp”, a explicat Erdem Eskiil, director Claritas Investments.

Ral Investment Holding, un conglomerat turc activ în energie, infrastructură și construcții, a anunțat, de asemenea, intenția de a-și extinde investițiile în energia regenerabilă din România.

„După analiza mai multor piețe, am concluzionat că România este cea mai potrivită pentru etapa următoare a investițiilor noastre în energie regenerabilă. Țara oferă stabilitate, o piață liberă funcțională și oportunități reale pentru proiecte bancabile, cu PPA-uri pe termen lung și posibilități de integrare a soluțiilor de stocare. Vedem România ca o piață alternativă solidă, unde parteneriatele locale puternice pot transforma proiectele solare în investiții durabile și profitabile”, a declarat İsmet Turan, membru al consiliului de administrație Ral Investment Holding.

Marea Neagră – punte verde energetică

Forurile bilaterale, cum a fost cel de la Ankara, consolidează rolul tot mai important al României ca punte energetică strategică între Uniunea Europeană și Turcia, facilitând conexiunile de capacitate de producție, tehnologie și capital în zona Mării Negre.

„Investitorii turci nu mai sunt în faza de analiză, ci în cea de acțiune. Ne așteptăm ca în următorii doi ani să vedem o creștere semnificativă a investițiilor finalizate, în special în proiectele hibride și cele integrate cu sisteme de stocare”, a adăugat Mesut Güler, CEO Enexus.

De asemenea, Forumul de la Ankara a marcat lansarea Asociației de Cooperare Energetică pentru Marea Neagră (BESCA) – o platformă regională nouă care reunește România și Turcia pentru a colabora strâns pe energie regenerabilă, infrastructură și tehnologii curate. BESCA urmărește transformarea colaborării în acțiuni concrete prin proiecte comune, parteneriate de investiții și schimb de expertiză ce vor accelera trecerea regiunii către energia sustenabilă.

Despre Enexus

Înființată în 2014, Enexus este o companie internațională activă în domeniul energiei regenerabile, specializată în servicii EPC complete, managementul activelor și facilitarea investițiilor pentru proiecte solare și de stocare. Cu operațiuni în România, Turcia, Italia și Ucraina, Enexus contribuie la dezvoltarea energiei curate prin execuție locală și parteneriate pe termen lung.

Prin aceste dinamici, România se afirmă nu doar ca o piață atractivă și predictibilă pentru capitalul turcesc, ci și ca o verigă esențială în consolidarea unui ecosistem energetic durabil și securizat în zona Europei Centrale și de Est.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.