Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Proiect de lege în România propune interzicerea eutanasierii câinilor sănătoși în cadrul noilor reforme pentru bunăstarea animalelor

Redacția25 noiembrie 2025
Proiect de lege în România propune interzicerea eutanasierii câinilor sănătoși în cadrul noilor reforme pentru bunăstarea animalelor

Pe scurt

Noile propuneri legislative din România vizează interzicerea eutanasierii câinilor sănătoși și recunoașterea formală a animalelor ca ființe vii cu drepturi și protecții garantate prin lege, marcând o schimbare profundă în gestionarea câinilor fără stăpân. Pachetul legislativ, prezentat pe 24 noiembrie de deputatul Andrei Baciu (PNL), pune accent pe sterilizare, microcipare, responsabilitate și respect pentru viață, înlocuind practicile considerate depășite și abuzive. Inițiativa a fost susținută de peste 215.000 de semnături strânse printr-o petiție publică, ceea ce reflectă un sprijin larg al societății civile. Propunerile prevăd obligativitatea consiliilor județene și locale de a înființa structuri specializate pentru protecția animalelor, inclusiv servicii dedicate gestionării câinilor comunitari, realizarea unui recensământ obligatoriu pe județe al animalelor fără stăpân, precum și elaborarea unor planuri de acțiune pe termen mediu cu finanțare specifică. Una dintre cele mai semnificative modificări este eliminarea eutanasierii câinilor sănătoși, înlocuită cu măsuri umane și eficiente precum sterilizarea și microciparea, în timp ce poliția locală va beneficia de drepturi extinse pentru intervenții rapide în cazuri de pericol pentru viața animalelor. Conform Hilde Tudora, șefa Serviciului de Protecție a Animalelor din Consiliul Județean Ilfov, cele trei proiecte de lege reprezintă un pas major spre modernizarea politicilor de bunăstare animală, subliniind că recunoașterea animalelor ca ființe vii este un indicator al civilizației. Reformele cuprind și norme noi pentru animalele de fermă, în special găinile, care vor fi crescute în condiții ecologice și pe sol pentru a asigura o calitate superioară a alimentelor, și permit forțelor de ordine să pătrundă în proprietăți fără mandat în situații urgente de cruzime asupra animalelor. Aceste modificări propuse sunt așteptate să aducă un echilibru între protecția animalelor, siguranța cetățenilor și responsabilitatea socială în România.

Proiect de lege în România propune interzicerea eutanasierii câinilor sănătoși în cadrul noilor reforme pentru bunăstarea animalelor

Proiect de lege în România propune interzicerea eutanasierii câinilor sănătoși în cadrul noilor reforme privind bunăstarea animalelor

Un nou set de propuneri legislative lansate în România vizează interzicerea eutanasierii câinilor sănătoși, precum și recunoașterea oficială a animalelor ca ființe vii cu drepturi și protecții legale naționale, conform unui raport Digi24. Acest pachet legislativ, prezentat pe 24 noiembrie de Andrei Baciu, deputat PNL, propune o schimbare majoră în modul în care sunt gestionate animalele fără stăpân în țară.

Andrei Baciu a subliniat că reformele se bazează pe patru piloni principali: sterilizarea, microciparea, responsabilizarea și „respectul pentru viață”. Inițiatorii califică aceste măsuri drept un pas crucial de la metodele vechi și adesea abuzive folosite până acum în gestionarea problemelor legate de câinii fără stăpân.

Suport public larg pentru noile măsuri

Schimbările propuse au primit susținere semnificativă din partea populației, o petiție publică strângând peste 215.000 de semnături în ultimele săptămâni. „Mulțumesc tuturor celor care au semnat pentru susținerea acestui proiect legislativ,” a declarat Baciu, evidențiind implicarea societății civile în susținerea unei legislații moderne pentru protecția animalelor.

Organizare și responsabilizare la nivel județean și local

Printre prevederile proiectului se numără obligația consiliilor județene și locale de a înființa structuri specializate dedicate gestionării bunăstării animalelor, inclusiv servicii dedicate câinilor abandonați. Documentul impune efectuarea unui recensământ obligatoriu la nivel județean al animalelor fără stăpân, însoțit de crearea unor planuri de acțiune pe termen mediu, susținute financiar corespunzător.

„Totul începe cu o analiză clară a situației, un recensământ al câinilor în fiecare județ și un plan de acțiune pe termen mediu, cu fonduri adecvate pentru protejarea cetățenilor și asigurarea tratamentului corespunzător pentru animale,” a explicat Baciu, citat de Digi24.

Eliminarea eutanasierii câinilor sănătoși – o schimbare esențială

Un punct central al reformei îl reprezintă interzicerea eutanasierii câinilor sănătoși, care va fi înlocuită cu proceduri eficiente și umane, cum ar fi sterilizarea și microciparea. Această abordare vizează atât protejarea vieții animalelor, cât și prevenirea fenomenului câinilor comunitari în mod responsabil și sustenabil.

De asemenea, poliția locală va beneficia de competențe extinse pentru a interveni în situațiile în care viața unui animal este pusă în pericol.

Opinie expertă: „Pașii spre o societate civilizată”

Hilde Tudora, șefa Serviciului de Protecție a Animalelor din cadrul Consiliului Județean Ilfov, a descris cele trei proiecte de lege ca pe o etapă majoră în modernizarea politicilor privind bunăstarea animalelor.

„Recunoașterea animalelor ca ființe vii este un pas firesc pentru o societate modernă și civilizată,” a afirmat Tudora. „Într-o societate civilizată, câinii nu ar trebui să fie pe străzi. Oamenii nu trebuie să se teamă să iasă afară, iar animalele nu trebuie ucise.”

Extinderea normelor și pentru animalele din ferme

Reformele nu se limitează doar la animalele de companie, ci includ și standarde noi pentru animalele din ferme, în special găinile, care ar urma să fie crescute pe sol și în condiții ecologice, pentru un impact pozitiv asupra calității alimentelor.

Un alt aspect important este acordarea dreptului poliției de a pătrunde în proprietăți fără mandat în cazul unor situații urgente de abuz sau cruzime față de animale.


Această inițiativă legislativă reprezintă o reformă profundă a modului în care România abordează protecția animalelor, combinând responsabilitatea publică, măsuri umane și intervenții eficiente pentru a construi o societate mai respectuoasă față de alte ființe vii.

Foto sursă: Facebook/Andrei Baciu
Irina Marica, Romania-Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.