Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Programul de vizitare al noii Catedrale Naționale din România, anunțat după pelerinajul de 11 zile

Redacția•06 noiembrie 2025
Programul de vizitare al noii Catedrale Naționale din România, anunțat după pelerinajul de 11 zile

Pe scurt

Patriarhia Română a anunțat programul de vizitare pentru Catedrala Națională din București, după încheierea unei pelerinaj de 11 zile care a atras sute de mii de credincioși, accesul la Sfântul Altar urmând să se încheie la miezul nopții de miercuri, 5 noiembrie 2025, după ce vizitarea s-a desfășurat continuu zi și noapte. Din 6 până pe 14 noiembrie, Catedrala va fi deschisă zilnic între orele 11:00 și 19:00, după care va fi închisă între 15 și 29 noiembrie pentru lucrări interioare, inclusiv pictarea mozaicurilor și instalări tehnice. Pe 30 noiembrie, lăcașul de cult se va redeschide pentru Sfânta Liturghie cu ocazia prăznuirii Sfântului Apostol Andrei, patronul României și al Catedralei Naționale, între orele 9:00 și 12:00, iar pe 1 decembrie va găzdui un Te Deum dedicat Zilei Naționale a României. Catedrala va fi deschisă și pe 2 decembrie, urmând o nouă închidere între 3 și 23 decembrie pentru alte lucrări interioare, iar în perioada Crăciunului, din 24 decembrie 2025 până în 8 ianuarie 2026, va fi accesibilă zilnic între 9:00 și 17:00. Pelerini pot să se roage la Capela Catedralei Mântuirii Neamului, aflată în apropiere, în timpul închiderilor. Evenimentul major al consacrării mozaicurilor, care a avut loc pe 26 octombrie, a reunit mii de credincioși și oficiali de rang înalt în București, sub conduita Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului României, Daniel, marcând un moment reprezentativ pentru credința ortodoxă românească. Acest program de vizitare reflectă atât importanța spirituală a Catedralei Naționale, cât și eforturile continue de finalizare a lucrărilor interioare, oferind credincioșilor oportunitatea de a se conecta cu patrimoniul religios și cultural al României.

Programul de vizitare al noii Catedrale Naționale din România, anunțat după pelerinajul de 11 zile

Patriarhia Română a comunicat recent programul oficial pentru vizitarea Catedralei Naționale din București, după încheierea pelerinajului extins de 11 zile care a adunat sute de mii de credincioși. Accesul pelerinilor la Sfântul Altar va fi permis până la miezul nopții de miercuri, 5 noiembrie, după o perioadă continuă de vizitare zi și noapte.

Programul Catedralei Naționale în noiembrie și decembrie

Conform anunțului oficial transmis de Patriarhie, Catedrala Națională va fi deschisă publicului zilnic în intervalul 6 - 14 noiembrie, între orele 11:00 și 19:00. După această perioadă, lăcașul de cult va fi închis pentru o perioadă mai lungă, între 15 și 29 noiembrie, pentru ca lucrările interioare să poată continua, inclusiv pictura mozaicurilor și instalarea unor echipamente tehnice necesare.

Pe 30 noiembrie, Catedrala își va redeschide porțile pentru slujba Sfintei Liturghii, marcând sărbătoarea Sfântului Andrei, Apostolul, ocrotitorul atât al României, cât și al Catedralei Naționale. Slujba va avea loc în intervalul 9:00 – 12:00. Ziua următoare, 1 decembrie, se va celebra ziua de naștere a României printr-un serviciu religios de Te Deum în Catedrala Națională.

Pe 2 decembrie, vizitatorii vor putea din nou păși în interiorul sfântului locaș, acesta urmând să fie iar închis pentru alte lucrări de amenajare interioară între 3 și 23 decembrie.

În perioada Crăciunului, între 24 decembrie 2025 și 8 ianuarie 2026, Catedrala Națională va fi deschisă zilnic între orele 9:00 și 17:00, oferind credincioșilor oportunitatea să sărbătorească într-un cadru spiritual deosebit.

Alternative pentru pelerini în timpul închiderii Catedralei

Pe durata perioadelor în care Catedrala Națională va rămâne închisă, pelerinii sunt invitați să se roage în Capela Catedralei Mântuirii Neamului, situată în proximitate, astfel încât să nu piardă legătura spirituală și să poată continua rugăciunile în apropierea acestui important lăcaș.

Eveniment deosebit în luna octombrie

Pe 26 octombrie, în capitala României a avut loc un eveniment festiv de mare anvergură: sfințirea picturilor mozaicate din interiorul Catedralei Naționale. Mii de credincioși și oficiali de rang înalt au participat la această ceremonie istorică, care marchează un moment definitoriu pentru Ortodoxia românească.

Slujba de sfințire a fost condusă de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și de Patriarhul României, Daniel, simbolizând unitatea și continuitatea tradiției ortodoxe în România.

Prin aceste măsuri, Patriarhia Română își propune să gestioneze eficient fluxul de pelerini și vizitatori, să protejeze patrimoniul cultural și spiritual al Catedralei și să ofere posibilitatea abordării simultane a celor două componente majore: accesul public și finalizarea lucrărilor de înfrumusețare interioară.

Acest program bine structurat asigură atât desfășurarea în condiții optime a pelerinajului, cât și pregătirea completă a Catedralei pentru a deveni un simbol al credinței și identității românești pe termen lung.

*) Reporter: Irina Marica
*) Foto: Facebook/Catedrala Națională

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.