Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Producția industrială din România crește cu 0,9% în trimestrul 3, redresare durabilă susținută de cheltuielile pentru apărare

Redacția•14 noiembrie 2025
Producția industrială din România crește cu 0,9% în trimestrul 3, redresare durabilă susținută de cheltuielile pentru apărare

Pe scurt

Producția industrială a României a înregistrat în trimestrul al treilea o creștere anuală modestă de 0,9%, iar sectorul principal de fabricație a avansat cu 1,1%, după o performanță din septembrie de +2,6% în ansamblu și +3,1% în producție, conform datelor INS. Totuși, la ajustarea pentru zile lucrătoare, creșterea anuală a încetinit ușor, iar un indice ajustat sezonier și pentru zile lucrătoare a arătat o scădere trimestrială de 1,9%, reflectând o contracție în industrie pentru al treilea an consecutiv, în ciuda semnelor fragile de redresare observate în ultimele 12 luni până în septembrie. Indicatorul de activitate în sectorul manufacturier BCR PMI a scăzut în octombrie la 47,6, sub pragul de 50 care separă expansiunea de contracție, marcat anterior în septembrie după 15 luni. Factorii negativi principali sunt comenzile noi și producția, în timp ce termenii de livrare s-au menținut constanți. Redresarea durabilă este anticipată să vină în 2026, susținută de cheltuielile în domeniul apărării la nivel european, însă efectele pozitive asupra industriei vor fi vizibile abia spre sfârșitul anului viitor sau chiar în 2027, mai ales pentru noile proiecte ce implică infrastructuri industriale. Astfel, România traversează o perioadă dificilă în sectorul industrial, dar așteptările pe termen mediu rămân optimiste grație investițiilor strategice în apărare și modernizare.

Producția industrială din România crește cu 0,9% în trimestrul 3, redresare durabilă susținută de cheltuielile pentru apărare

Producția industrială a României crește cu 0,9% în trimestrul al treilea, redresarea durabilă fiind legată de cheltuielile pentru apărare

Potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS), producția industrială a României a înregistrat o creștere anuală de 0,9% în trimestrul al treilea al anului 2025. Sectorul manufacturier de bază a crescut chiar mai mult, cu 1,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceste cifre vin după un avans de 2,6% pe total industrie și de 3,1% în manufactură în luna septembrie.

În termeni ajustați după zilele lucrătoare, ritmul anual de creștere a fost mai moderat, respectiv +0,5% pentru total industrie și +0,6% în manufactură, reflectând faptul că în această perioadă au existat ușor mai multe zile lucrătoare față de anul trecut. Totuși, trebuie menționat faptul că această creștere anuală se bazează într-o anumită măsură pe efectul de bază scăzut, după o încetinire industrială semnificativă în trimestrul al treilea din 2024.

În ciuda acestor evoluții, indicele ajustat sezonier și conform zilelor lucrătoare a înregistrat o scădere trimestrială, revenind după un avans înregistrat în trimestrul anterior. Astfel, comparativ cu trimestrul al doilea, producția industrială a coborât cu 1,9%, iar sectorul manufacturier a scăzut și mai accentuat, cu 2,4%. Aceste cifre arată că industria românească se îndreaptă spre a treia perioadă consecutivă de contracție, în pofida semnelor fragile de redresare sesizate pe parcursul ultimelor 12 luni, până în septembrie 2025.

Perspective pentru 2026: redresarea susținută de cheltuielile pentru apărare

Viitorul apropiat al industriei românești este condiționat de evoluțiile din domeniul apărării, o zonă care a început să capete un rol tot mai important în strategia de revitalizare industrială la nivel european. Creșterea investițiilor în programele de apărare ar putea genera contracte majore de producție, ce vor impulsiona redresarea industriei începând cu anul 2026. Totuși, efectele concrete ale acestor investiții se vor simți abia spre finalul anului viitor sau chiar în 2027, mai ales pentru secțiunile industriale care necesită dezvoltări noi de infrastructură și facilități de producție.

Indicatorii sectoriali arată o temperare a activității

Pe termen scurt, indicatorul BCR România Manufacturing PMI – un barometru important al sănătății sectorului manufacturier – a coborât la 47,6 în octombrie, de la 49,8 în septembrie. Această revenire sub pragul de 50 indică o contracție a sectorului în luna octombrie, rupând o tendință pozitivă de două luni consecutive.

Analiza componentelor PMI arată că toate elementele cheie, cu excepția timpilor de livrare ai furnizorilor, au avut contribuții negative în octombrie. Cele mai semnificative influențe au venit din scăderea comenzilor noi și a producției, ceea ce este preocupant după ce, în septembrie, comenzile noi păreau să se redreseze, depășind pentru prima dată în 15 luni pragul de 50, un semnal că cererea ar putea reveni.

Concluzii și așteptări

În concluzie, deși datele recente indică o stagnare și chiar o ușoară contracție a producției industriale în trimestrul al treilea al anului 2025, speranțele legate de o redresare semnificativă a industriei sunt strâns legate de evoluțiile din sectorul apărării și de gradul de implementare a contractelor de producție aferente. Această redresare nu este așteptată să se concretizeze în acest an, ci mai degrabă începând cu 2026, posibil spre sfârșitul anului respectiv sau în 2027 pentru proiectele ce presupun investiții mai ample în infrastructură industrială.

Industria românească traversează astfel o perioadă de provocări, însă perspectivele pe termen mediu rămân optimiste dacă angajamentele pentru investiții în apărare se vor materializa și dacă sectoarele conexe vor reuși să capitalizeze pe această oportunitate.

Foto: Michal Bednarek / Dreamstime.com
julian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.