Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Producția de energie electrică a României scade cu 6% în primele nouă luni ale anului

Redacția•19 noiembrie 2025
Producția de energie electrică a României scade cu 6% în primele nouă luni ale anului

Pe scurt

Producția de energie electrică din România a scăzut cu 6% în primele nouă luni ale anului 2025, ajungând la 37,2 TWh, conform datelor INS. Această reducere a fost influențată în principal de prăbușirea producției hidro cu 23%, până la 8,86 TWh, și a celei eoliene, care a scăzut cu aproape 10%, până la 4,19 TWh. Pe de altă parte, parcurile fotovoltaice au înregistrat o creștere semnificativă de 38%, generând 3,98 TWh. Deși consumul final al utilizatorilor a scăzut ușor cu 0,4%, până la 37,25 TWh, importurile nete de electricitate s-au triplat, ajungând la 3,59 TWh, reprezentând 8,8% din consumul total intern, față de 3,3% în aceeași perioadă a anului precedent. Această dinamică evidențiază o tranziție complexă în sectorul energetic românesc, cu o dependență tot mai mare de importuri și o creștere rapidă a energiei solare, aspecte esențiale pentru strategii viitoare de dezvoltare durabilă și securitate energetică.

Producția de energie electrică a României scade cu 6% în primele nouă luni ale anului

Producția de energie electrică din România scade cu 6% în primele nouă luni ale anului

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), producția totală de energie electrică din România s-a redus cu 6% față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 37,2 TWh în intervalul ianuarie-septembrie 2025.

Scăderi semnificative în sectorul hidro și eolian

Un factor important care a influențat această diminuare a fost reducerea considerabilă a producției unităților hidroenergetice, care a scăzut cu 23% anul pe an, până la 8,86 TWh. Condițiile hidrologice mai puțin favorabile au limitat disponibilitatea resurselor de apă, afectând astfel acest segment tradițional al mixului energetic românesc.

De asemenea, producția parcurilor eoliene a înregistrat un declin aproape la fel de substanțial, cu aproape 10% mai puțin comparativ cu anul anterior, totalizând 4,19 TWh. Este de remarcat faptul că aceste două surse principale de energie regenerabilă au fost puternic influențate negativ în această primă parte a anului.

Creștere notabilă a energiei solare

Contrapondere importante vin însă din sectorul parcurilor fotovoltaice, care au înregistrat o creștere remarcabilă de 38% față de perioada similară a anului trecut, producând în total 3,98 TWh. Această evoluție confirmă tendința de diversificare și extindere a capacităților de producție a energiei regenerabile, în special a celei solare, care beneficiază de condiții meteorologice favorabile și investiții în creștere în ultimele luni.

Consumul intern și importurile: consum mai mic, dar importuri mai mari

Chiar dacă consumul final de energie electrică al utilizatorilor a scăzut ușor cu 0,4%, ajungând la 37,25 TWh, importurile nete de electricitate au crescut aproape de trei ori în aceeași perioadă, totalizând 3,59 TWh.

Această valoare reprezintă acum 8,8% din consumul total intern (care include consumul utilizatorilor finali și consumul tehnologic), o creștere semnificativă față de 3,3% înregistrat în primele nouă luni din 2024. Această majorare a importurilor indică o dependență mai mare de energia de proveniență externă pentru echilibrarea cererii la nivel național, în condițiile în care producția internă a scăzut.

Perspective și implicații

Datele INS relevă o perioadă provocatoare pentru sectorul energetic din România, cu o producție internă în scădere și o creștere a dependenței de importurile de energie. Totuși, creșterea semnificativă în segmentul solar reprezintă un semnal pozitiv, care ar putea facilita tranziția către un sistem energetic mai durabil și mai diversificat.

În contextul unor schimbări climatice tot mai evidente și al fluctuațiilor resurselor naturale, România trebuie să continue să investească în tehnologii regenerabile și în infrastructura necesară pentru a-și asigura independența energetică și stabilitatea furnizării.

Foto: Zalakdagli/Dreamstime.com

Pentru mai multe informații și actualizări legate de sectorul energetic, urmăriți site-ul nostru și newsletter-ul Romania Insider.
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.