Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Producția de electricitate a Hidroelectrica scade cu 23% în primele nouă luni ale anului 2025.

Redacția•30 octombrie 2025
Producția de electricitate a Hidroelectrica scade cu 23% în primele nouă luni ale anului 2025.

Pe scurt

În primele nouă luni ale anului 2025, Hidroelectrica, principalul producător de energie controlat de statul român, a înregistrat o scădere cu 23% a producției nete de energie electrică, totalizând 8.473 GWh, conform datelor operaționale publicate la Bursa de Valori București. Valorizată la 55 miliarde RON (11 miliarde EUR), compania a atribuit această scădere fluxurilor hidrologice reduse, așa cum a raportat Ziarul Financiar. Achizițiile de electricitate au crescut semnificativ cu aproape 150%, atingând 1.657 GWh, în timp ce cantitatea totală de energie vândută a scăzut cu 14%, ajungând la 10.130 GWh. În prima jumătate a anului 2025, Hidroelectrica a raportat venituri de 4,3 miliarde RON, o scădere anuală de 16%, și un profit net de 1,75 miliarde RON, marcând o diminuare cu 42% față de aceeași perioadă din 2024. Producătorul și-a revizuit previziunile bugetare pentru 2025, anticipând o scădere cu 15% a profitului net, la 3 miliarde RON, și o diminuare cu 4% a veniturilor, alături de o creștere de 5% a cheltuielilor, invocând condițiile de secetă prelungite și concurența intensificată de pe piață drept principalele motive pentru ajustarea previziunilor. Hidroelectrica rămâne cel mai mare producător de energie din România și un element cheie al strategiei de securitate energetică a țării. Compania a fost listată la Bursa de Valori București în 2023, într-un IPO considerat cel mai mare din istoria țării. De la începutul anului 2025, acțiunile Hidroelectrica au scăzut cu 0,5%. Rezultatele financiare pentru perioada de nouă luni urmează a fi publicate pe 14 noiembrie.

Producția de electricitate a Hidroelectrica scade cu 23% în primele nouă luni ale anului 2025.

Producătorul de energie controlat de stat din România, Hidroelectrica (BVB: H2O), a înregistrat o reducere de 23% a producției nete de energie electrică în perioada ianuarie-septembrie 2025, conform datelor operaționale publicate pe Bursa de Valori București. Valoarea companiei este estimată la 55 miliarde de RON (aproximativ 11 miliarde de euro), iar scăderea producției a fost în principal cauzată de fluxurile hidrologice mai reduse, potrivit Ziarul Financiar.

În aceeași perioadă, achizițiile de energie electrică ale companiei au crescut semnificativ, cu aproape 150%, ajungând la 1.657 GWh, în timp ce energia total vândută a scăzut cu 14%, atingând 10.130 GWh.

Se așteaptă ca societatea să publice rezultatele financiare pentru primele nouă luni pe 14 noiembrie.

În prima jumătate a anului 2025, Hidroelectrica a raportat venituri de 4.3 miliarde RON, o scădere de 16% față de anul anterior și un profit net de 1.75 miliarde RON, marcând o diminuare de 42% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024.

Producătorul de energie a revizuit în jos previziunile bugetare pentru 2025, așteptându-se la o scădere de 15% a profitului net, până la 3 miliarde RON, și o reducere de 4% a veniturilor, alături de o creștere de 5% a cheltuielilor. Compania a menționat condițiile de secetă prelungită și competiția intensă de pe piață drept principalii factori care au dus la această ajustare negativă.

Cu toate provocările întâmpinate, Hidroelectrica rămâne cel mai mare producător de energie electrică din România și joacă un rol esențial în strategia de securitate energetică a țării. În anul 2023, compania a fost listată pe Bursa de Valori București, marcând cea mai mare ofertă publică inițială din România până în prezent.

Încă de la începutul anului 2025, acțiunile Hidroelectrica au înregistrat o scădere de 0.5%.

Această situație reflectă provocările cu care se confruntă sectorul energetic din România, un domeniu aflat în continuă transformare și adaptare la condițiile climatice și economice actuale, rămânând esențial pentru stabilitatea și securitatea energetică a țării.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.