Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Producția de automobile în România scade cu 2,7% în primele zece luni ale anului 2025

Redacția•11 noiembrie 2025
Producția de automobile în România scade cu 2,7% în primele zece luni ale anului 2025

Pe scurt

Producția de automobile din România a înregistrat o scădere de 2,7% în primele zece luni ale anului 2025, totalizând 453.955 unități, conform datelor furnizate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Din această cantitate, uzina Automobile Dacia din Mioveni a produs 245.765 mașini, înregistrând o diminuare de 5% față de aceeași perioadă a anului precedent. În contrast, fabrica Ford Otosan din Craiova a raportat o ușoară creștere de 0,5%, cu 208.190 unități, contribuind astfel la compensarea parțială a scăderii naționale. Doar în luna octombrie, producția totală de autoturisme a atins 54.756 unități, marcând un declin de 6,6% comparativ cu octombrie 2024, din care Dacia a produs 31.244 vehicule, iar Ford Otosan 23.512. Aceste cifre reflectă o încetinire moderată a industriei auto românești după câțiva ani de creștere continuă, subliniind provocările actuale ale sectorului manufacturier auto local. Această evoluție este relevantă pentru toți cei interesați de dinamica pieței auto din România și impactul său asupra economiei naționale.

Producția de automobile în România scade cu 2,7% în primele zece luni ale anului 2025

Producția auto din România în scădere cu 2,7% în primele zece luni din 2025

Conform celor mai recente date publicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), producția de automobile din țară a înregistrat o scădere de 2,7% în primele zece luni ale anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Astfel, numărul total de vehicule fabricate a fost de 453.955 unități.

Performanța principalilor producători din România

Din totalul producției, 245.765 autoturisme au fost asamblate la uzina Automobile Dacia din Mioveni, ceea ce reprezintă o reducere cu 5% față de perioada similară din 2024. Această scădere pare să reflecte o încetinire a ritmului de expansiune înregistrat de Dacia în ultimii ani, marcată atât de factori interni, cât și de provocările globale din industria auto.

Însă, nu toate centrele de producție au înregistrat regres. Fabrica Ford Otosan din Craiova a raportat o creștere ușoară, de 0,5%, ajungând la un volum de 208.190 de vehicule fabricate în același interval. Această majorare modestă a compensat parțial declinul general al producției auto din România.

Luna octombrie a marcat un recul semnificativ

Datele din luna octombrie 2025 arată o descreștere mai accentuată a producției auto, cu un total de 54.756 de unități fabricate, ceea ce reprezintă un declin de 6,6% comparativ cu valoarea din octombrie 2024. Din această cantitate, Dacia a produs 31.244 de vehicule, în timp ce fabrica Ford Otosan din Craiova a asamblat 23.512 autovehicule.

Această tendință este sugestivă pentru o corecție a pieței locale, după mai mulți ani consecutivi de creștere a volumului de producție. Cauzele pot fi diverse, de la provocările lanțurilor de aprovizionare, schimbări în cererea globală sau adaptarea la noile standarde ecologice și tehnologice din sector.

Context și perspective pentru industria auto românească

Industria auto reprezintă unul dintre pilonii economiei românești, cu o componentă majoră de export și locuri de muncă dedicate. În cei câțiva ani anteriori, aceasta a cunoscut o perioadă de expansiune constantă, susținută în principal de investițiile mari ale producătorilor ca Dacia și Ford Otosan.

Cu toate acestea, scăderea din 2025 indică o nevoie de reevaluare a strategiilor de producție și adaptare la noile cerințe globale, atât în materia tehnologică, cât și în gestionarea costurilor. Deși scăderea este moderată, este un semnal de avertizare pentru actorii din industrie de a-și recalibra planurile de dezvoltare.

În concluzie, industria auto din România traversează o perioadă de ajustare, în care volumul de producție a scăzut ușor, însă rămâne robustă și cu potențial de redresare în anii următori.

Foto: Vlad Ispas/ Dreamstime
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.