Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Producția de automobile din România scade cu 2,5% în intervalul ianuarie-noiembrie

Redacția•09 decembrie 2025
Producția de automobile din România scade cu 2,5% în intervalul ianuarie-noiembrie

Pe scurt

Producția auto din România a înregistrat o scădere de 2,5% în primele 11 luni ale anului 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, conform raportului Ziarului Financiar. În acest interval, țara noastră a produs un total de 505.859 de vehicule, din care 275.527 unități au fost fabricate de Dacia, iar 230.332 de Ford Otosan. Datele Acarom indică faptul că în luna noiembrie 2025 s-au produs 51.904 automobile, aproape la fel ca în noiembrie 2024, când s-au înregistrat 51.906 unități. În cadrul producției din noiembrie, uzina Dacia de la Mioveni a contribuit cu 29.762 mașini, în timp ce fabrica Ford Otosan din Craiova a produs 22.142 vehicule. Această evoluție reflectă o stabilitate pe termen scurt în producția auto românească, în ciuda provocărilor recente, și subliniază rolul important al celor două fabrici majore în industria auto locală, aspecte esențiale pentru strategii de piață și investitori interesați de sectorul auto din România.

Producția de automobile din România scade cu 2,5% în intervalul ianuarie-noiembrie

Conform unui raport publicat recent de Ziarul Financiar, producția de autovehicule din România a înregistrat o diminuare de 2,5% în intervalul ianuarie-noiembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Această evoluție reflectă schimbările din industria auto la nivel național și internațional, în contextul unor provocări economice persistente.

Cifrele producției auto în 2025

Pe parcursul primelor 11 luni din 2025, în România au fost fabricate în total 505.859 de autovehicule. Din această sumă, Dacia a contribuit cu 275.527 unități, în timp ce Ford Otosan a produs 230.332 vehicule. Această distribuție evidențiază rolul esențial al celor două companii în sectorul auto românesc, care domină piața internă și contribuie semnificativ la exporturi.

Dinamica producției lunare în noiembrie

Potrivit datelor oferite de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), luna noiembrie 2025 a adus o producție de 51.904 vehicule, număr aproape identic cu cel înregistrat în noiembrie 2024, când au fost produse 51.906 autovehicule. Această stabilitate lunară indică o consolidare a ritmului de producție, în ciuda scăderii înregistrate pe întreg intervalul celor 11 luni.

Dintre autoturismele fabricate în noiembrie 2025, Dacia Mioveni a realizat 29.762 unități, în timp ce fabrica Ford Otosan din Craiova a produs 22.142 unități. Aceste cifre reflectă continuarea activității intense în cele două poluri industriale majore ale domeniului auto românesc.

Context și perspective pentru industria auto românească

Industria auto din România este unul dintre pilonii principali ai economiei naționale, generând mii de locuri de muncă și o contribuție substanțială la exporturile țării. Cu toate acestea, provocările globale legate de materiile prime, costurile materialelor și schimbările tehnologice rapide afectează și piața locală.

Scăderea de 2,5% a producției pe primele 11 luni nu este o tendință drastică, dar semnalează necesitatea unei adaptări continue și investiții în tehnologii moderne și sustenabile. Dacia și Ford Otosan rămân jucători cheie, având potențialul de a impulsiona revenirea și dezvoltarea sectorului auto în anii următori.

Importanța susținerii industriei auto

Autoritățile și partenerii din industria auto trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu favorabil investițiilor, inovației și atragerii de talente. Doar astfel România va putea menține un nivel competitiv pe piața globală și va putea face față provocărilor din ce în ce mai complexe ale sectorului.

Concluzii

Analiza producției auto din România pentru primele 11 luni din 2025 indică o ușoară scădere față de anul precedent, în contextul unor condiții economice fluctuant. Totuși, volumul total al producției și stabilitatea la nivel lunar denotă o industrie capabilă să se mențină pe o traiectorie solidă.

Cu investiții strategice și adaptabilitate la schimbările globale, sectorul auto românesc poate continua să fie un factor important în economia națională, susținând atât dezvoltarea industrială, cât și creșterea exporturilor pe termen lung.

Foto: Ford Otosan România (LinkedIn)
Redactare: Iulian, iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.