Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Producătorul de vinuri Purcari, listat la BVB, raportează venituri crescute, dar profit net în scădere în primele 9 luni din 2025

Redacția•15 noiembrie 2025
Producătorul de vinuri Purcari, listat la BVB, raportează venituri crescute, dar profit net în scădere în primele 9 luni din 2025

Pe scurt

Purcari Wineries (BVB: WINE), unul dintre cei mai importanți producători de vin din Europa Centrală și de Est, a raportat rezultate financiare mixte pentru primele nouă luni ale anului 2025, cu o creștere a veniturilor de 15% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 300,6 milioane RON, grație unor vânzări record în trimestrul al treilea de 103,5 milioane RON, dar și o scădere a EBITDA înainte de impozitare cu 1,46%, la 84,66 milioane RON. CEO-ul Alexandru Filip a evidențiat un trimestru puternic, cu o marjă brută de profit crescând cu 3 puncte procentuale ajungând la 49,4%, iar marjele EBITDA și ale profitului net pentru trimestrul trei 2025 s-au îmbunătățit semnificativ, atingând 33,8% și respectiv 19,5%. Performanța comercială a fost robustă, România înregistrând o creștere a vânzărilor de 18,6%, reprezentând 61% din totalul grupului, cu brandul Purcari dominând piața locală cu o cotă de 51% și cea mai mare rată de creștere. Moldova a raportat o creștere de 12%, susținută de mixul optimizat de prețuri și produse și revenirea canalului Duty-Free, în timp ce Bulgaria a avut cea mai spectaculoasă evoluție, cu o creștere de 33%, datorită extinderii continue pe piață a mărcilor Angel’s Estate și Purcari. Regiunea Europei Centrale și de Est a înregistrat un declin de 9%, reflectând performanțe mixte în Ucraina, Țările Baltice, Polonia, Cehia și Slovacia, în timp ce restul lumii a avansat cu 30%, beneficiind de creșteri în Europa de Vest și Asia. În vara anului 2025, structura acționariatului s-a schimbat prin preluarea voluntară a 72,5% din acțiuni de către MASPEX, care a devenit acționar majoritar, în timp ce fondatorul Victor Bostan păstrează 15% din acțiuni, alături de peste 3.000 de investitori instituționali și retail. Purcari Wineries este unul dintre cele mai mari grupuri producătoare de vin și rachiu din regiune, gestionând circa 2.000 de hectare de vii și operând șapte platforme de producție în România, Moldova și Bulgaria, fiind listat la Bursa de Valori București din 2018 sub simbolul bursier WINE, consolidându-și poziția de lider în piața vinurilor din Europa Centrală și de Est.

Producătorul de vinuri Purcari, listat la BVB, raportează venituri crescute, dar profit net în scădere în primele 9 luni din 2025

Purcari Wineries, listată la BVB, raportează creștere a veniturilor dar scădere a profitului net în primele 9 luni din 2025

Purcari Wineries (BVB: WINE), unul dintre cei mai importanți producători de vin din Europa Centrală și de Est, a dezvăluit vineri, 14 noiembrie, rezultatele financiare pentru primele nouă luni ale anului 2025. Datele indică o scădere ușoară, de 1,46%, a profitului EBITDA înainte de impozitare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Mai exact, profitul EBITDA a scăzut de la 85,92 milioane RON în 2024 la 84,66 milioane RON în 2025. Cu toate acestea, veniturile totale ale grupului s-au majorat semnificativ, cu 15% anual, ajungând la 300,6 milioane RON, susținute de o performanță record în al treilea trimestru, când vânzările au atins 103,5 milioane RON. Acesta este al doilea trimestru consecutiv în 2025 în care cifra de afaceri trimestrială depășește pragul de 100 de milioane RON.

Alexandru Filip, CEO al Purcari Wineries, a declarat: „Ne bucurăm să raportăm un alt trimestru solid, cu vânzări de 105 milioane RON și o creștere a marjei brute de profit cu 3 puncte procentuale față de anul anterior, ajungând la 49,4%. Marjele EBITDA și ale profitului net din trimestrul al treilea din 2025 s-au consolidat semnificativ față de trimestrul precedent, atingând 33,8% respectiv 19,5%. Privim cu optimism către perioada de sfârșit de an, care este în mod tradițional marcată de o sezonalitate pozitivă puternică.”

Performanțe comerciale regionale

Analizând evoluția din primele nouă luni ale anului 2025, Purcari a înregistrat rezultate notabile pe majoritatea piețelor principale. În România, vânzările au crescut cu 18,6% față de anul trecut, reprezentând 61% din totalul grupului. Brandul Purcari a avut o contribuție importantă, reprezentând 51% din vânzările locale și înregistrând cea mai rapidă creștere dintre toate mărcile din portofoliul companiei.

În Moldova, creșterea a fost de 12%, impulsionată de o combinație îmbunătățită de preț și produse, precum și de o redresare a vânzărilor în canalul Duty-Free. Bulgaria a înregistrat cel mai puternic avans, cu o creștere de 33% an la an, pornind de la o bază mai mică, dar profitând de extinderea continuă a pieței pentru mărcile Angel’s Estate și Purcari.

Regiunea Europa Centrală și de Est (CEE) a raportat însă o scădere generală a vânzărilor cu 9%, ca urmare a unui mix de performanțe divergente: Ucraina și țările baltice au avut rezultate bune, în timp ce Polonia, Cehia și Slovacia au suferit din cauza stocurilor reduse și a activităților promoționale diminuate. Pe de altă parte, piețele din Restul Lumii au crescut cu 30%, susținute în special de performanța solidă din Europa de Vest și Asia.

Schimbări în acționariat și perspective

În vara anului 2025, Purcari Wineries a trecut printr-o preluare voluntară care a modificat structura acționariatului. Grupul MASPEX a cumpărat un pachet majoritar de 72,5% din acțiuni, devenind astfel acționarul principal al companiei. Fondatorul Purcari, Victor Bostan, și-a păstrat un pachet de 15% din acțiuni, iar restul de peste 3.000 de investitori instituționali și persoane fizice continuă să dețină acțiuni în companie.

Purcari este în prezent unul dintre cele mai mari grupuri producătoare de vin și rachiu din regiunea Europei Centrale și de Est, administrând aproximativ 2.000 de hectare de viță de vie și operând șapte platforme de producție în România, Moldova și Bulgaria.

Din februarie 2018, grupul este listat la Bursa de Valori București sub simbolul WINE, ceea ce oferă investitorilor oportunitatea de a participa la creșterea și dezvoltarea sa internațională.

Foto: Sergiy Palamarchuk | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.