Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Procurorii români efectuează percheziții la unul dintre cei mai mari comercianți de energie din România

Redacția06 noiembrie 2025
Procurorii români efectuează percheziții la unul dintre cei mai mari comercianți de energie din România

Pe scurt

Procurorii români, prin Parchetul General și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Economică, au efectuat percheziții joi, 6 noiembrie, la companiile din cadrul grupului Tinmar, unul dintre cei mai mari traderi de energie din România, suspectate de fraudă și spălare de bani prin manipularea artificială a prețurilor la energie, informează Economedia.ro. Vizate au fost patru companii din grup – Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall – precum și administratorii acestora, fiind acuzate că au realizat tranzacții interne pentru a crește artificial prețurile și astfel să obțină compensări mai mari de la stat în cadrul schemei plafonului de preț. Totuși, grupul Tinmar susține că toate aceste tranzacții au fost verificate amănunțit de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care nu a identificat nereguli sau vinovății. În februarie 2024, ANRE a aplicat însă o sancțiune-record de peste 200 milioane euro unor traderi de energie, inclusiv grupului Tinmar, pentru profituri excepționale obținute în criza energetică, iar firmele au contestat amenzile în instanță. Deși anchetele sunt în desfășurare, companiile Tinmar continuă să câștige contracte guvernamentale importante, alimentând instituții publice cu energie electrică, cum ar fi contractul de aproape 13 milioane euro pentru iluminatul public din București sau acordul-cadru de peste 4 milioane euro pentru Ministerul Finanțelor. Grupul are în portofoliu și colaborări cu ANAF și alte autorități de stat, iar patronul său, Augustin Oancea, este al 21-lea cel mai bogat român, cu o avere estimată la circa 310 milioane euro, conform Forbes. Această anchetă ridică semne de întrebare majore privind transparența pieței de energie din România și modul în care sunt gestionate relațiile dintre traderi și stat, într-un context economic tensionat.

Procurorii români efectuează percheziții la unul dintre cei mai mari comercianți de energie din România

Procurorii români au efectuat percheziții la unul dintre cei mai mari traderi de energie din România

În data de 6 noiembrie, Direcția Generală Anticorupție și Direcția de Investigare a Criminalității Economice au desfășurat percheziții la mai multe companii din cadrul grupului Tinmar, una dintre cele mai importante entități de trading de energie din România, potrivit Economedia.ro. Aceste firme sunt vizate într-un dosar în care sunt suspectate de fraudă și spălare de bani prin manipularea artificială a prețurilor energiei.

Investigațiile au avut ca obiect patru companii din cadrul grupului Tinmar – Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall – precum și pe administratorii acestora, conform surselor media. Acuzațiile se referă la tranzacții fictive între aceste companii, menite să umfle artificial prețul energiei și astfel să obțină rambursări mai mari de la stat, prin intermediul schemei de compensare a plafonului de preț.

Totuși, în replică pentru Profit.ro, reprezentanții Tinmar au subliniat că toate tranzacțiile din interiorul grupului, suspectate de Parchet ca fiind dăunătoare bugetului de stat prin creșterea artificială a prețului mediu de cumpărare angro rambursat de autorități în perioada plafonării prețurilor finale, au fost atent verificate de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Instituția nu a găsit vreo neregulă sau vinovăție din partea companiilor aparținând grupului.

În luna februarie 2024, ANRE a aplicat o amendă-record de peste 200 de milioane de euro unor traderi de energie, printre care și Tinmar, pentru profituri uriașe realizate în contextul crizei energetice. Aceste sancțiuni au fost contestate în instanță de către furnizori.

Cu toate acestea, companiile din grupul Tinmar continuă să participe activ la licitații și să câștige contracte importante cu statul român, furnizând energie pentru instituții publice. De exemplu, în aprilie 2023, o firmă din cadrul grupului a semnat un contract în valoare de aproape 13 milioane de euro pentru alimentarea sistemului de iluminat public din București pe parcursul unui an. Totodată, acum doi ani, Tinmar a încheiat un acord-cadru de peste 4 milioane de euro pentru furnizarea de electricitate către Ministerul Finanțelor, cu o durată de doi ani.

La acestea se adaugă și un contract semnat pentru un an cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). În continuare, grupul a mai câștigat o serie de contracte similare cu diverse instituții de stat.

Augustin Oancea, proprietarul grupului Tinmar, ocupă locul 21 în topul Forbes 500 al celor mai bogați români, averea sa fiind estimată la aproximativ 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro).


Foto: Madamlead | Dreamstime.com
Autor: Radu | radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.