Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Procurorii români efectuează percheziții în dosarul falimentului asigurătorului Euroins

Redacția•26 noiembrie 2025
Procurorii români efectuează percheziții în dosarul falimentului asigurătorului Euroins

Pe scurt

Procurorii români au desfășurat percheziții domiciliare în 12 locații din București și două din Târgu Mureș pe 26 noiembrie, vizând foști angajați ai asigurătorului falimentar Euroins, în special 10 persoane cu funcții de conducere și sediile entităților controlate de acționarii bulgari ai companiei. Investigarea se concentrează pe perioada 2017-2023, când proprietarii bulgari împreună cu managerii români și entitățile afiliate au pus în aplicare mecanisme de fraudare a resurselor financiare ale Euroins, scopul fiind decapitalizarea firmei prin reducerea drastică a numerarului și a activelor disponibile, realizată prin subevaluarea sistematică și refuzarea plății către asigurați. Un control ASF pentru perioada 2000-2021 a scos la iveală că un fost director al Direcției de Daune a respins nejustificat peste 5.800 dosare de daune, cu o valoare de peste 60 milioane lei, fără o analiză temeinică, iar Euroins a ascuns raportarea corectă a 36.707 dosare de litigii, generând penalizări uriașe și diminuând semnificativ activele companiei. În urma controalelor ASF între 2020 și 2023 s-a constatat un deficit de capital de 2,19 miliarde lei, ceea ce a condus la retragerea licenței și declararea insolvenței în 2023. La deschiderea procedurii de faliment, rezervele pentru daune declarate, dar neachitate, erau insuficiente (683 milioane lei în loc de 1,7 miliarde lei). În fața falimentului iminent, acționarii au pus în aplicare un mecanism de externalizare a resurselor financiare în valoare de 1,5 miliarde lei, prin operațiuni cu entități afiliate, cauzând un prejudiciu de peste 75 milioane lei asiguraților și creditorilor. Ca răspuns, Eurohold Bulgaria AD și Euroins Insurance Group AD au afirmat că perchezițiile coincid cu deschiderea unui al doilea proces internațional de arbitraj împotriva statului român la ICSID, privind revocarea nelegală a licenței, susținând că Euroins era solventă și bine capitalizată la momentul acestei decizii, iar autoritățile române folosesc acum instituțiile de forță pentru a viza foști angajați, catalogând acțiunile drept manipulări și abuzuri judiciare. Această investigație amplă relevă astfel grave nereguli în administrația și gestionarea financiară a Euroins, cu consecințe majore asupra pieței asigurărilor din România și a intereselor asiguraților.

Procurorii români efectuează percheziții în dosarul falimentului asigurătorului Euroins

Procurorii români efectuează percheziții în dosarul falimentului asigurătorului Euroins

Miercuri, 26 noiembrie, procurorii români au desfășurat percheziții domiciliare în 14 locații – 12 în București și două în Târgu Mureș – într-un dosar vizând foști angajați ai companiei de asigurări falimentare Euroins. Operațiunile au fost concentrate asupra a zece persoane care au deținut funcții de conducere executivă în cadrul Euroins, dar și la sediile unor entități juridice controlate de acționarii bulgari ai firmei, se arată într-un comunicat oficial.

Investigațiile vizează perioada 2017-2023, interval în care proprietarii bulgari ai Euroins, împreună cu membri ai conducerii române și entități afiliate, ar fi pus în aplicare o serie de mecanisme destinate să fraudeze resursele financiare ale companiei, conform suspiciunilor anchetatorilor. Scopul principal al acestor acțiuni ar fi fost decapitalizarea firmei, prin diminuarea drastică a lichidităților și activelor disponibile.

Aceste măsuri au inclus, potrivit anchetei, subevaluarea sistematică și refuzul plății despăgubirilor către asigurați. În urma unui control derulat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru perioada 2000-2021, s-a constatat că un fost director al Direcției de Daune Euroins a respins nejustificat peste 5.800 de dosare de daune, cu obligații ce depășeau suma de 60 milioane lei, fără o analiză detaliată.

Mai mult, compania ar fi ascuns ASF un volum semnificativ de procese, raportând un număr redus față de realitate – în jur de 36.707 dosare neraportate, dintre care 20.268 erau legate de executări silite, iar 16.439 reprezentau cereri de despăgubire. Această practică a generat penalități uriașe (0,2% pe zi de întârziere) și a afectat grav situația financiară prin costuri suplimentare legate de executări.

Controalele ASF din intervalul 2020-2023 au dezvăluit un deficit de capital al Euroins de 2,19 miliarde lei, ceea ce a condus la retragerea licenței de funcționare și, ulterior, la declararea insolvenței societății în 2023. De asemenea, s-a constatat că rezervele companiei pentru despăgubiri declarate, dar neplătite, în momentul deschiderii procedurii falimentare ar fi trebuit să fie în valoare de 1,7 miliarde lei, însă acestea au fost în realitate de doar 683 milioane lei.

În fața iminentei falimentări, acționarii Euroins ar fi pus în aplicare un mecanism de externalizare a resurselor financiare în valoare de aproximativ 1,5 miliarde lei, prin tranzacții cu entități afiliate aflate sub controlul direct sau indirect al acelorași asociați. Ancheta susține că aceste operațiuni au prejudiciat în mod direct atât asigurații, cât și creditorii, cauzând un prejudiciu total estimat la peste 75 milioane lei.

Ca răspuns la aceste investigații, Eurohold Bulgaria AD și Euroins Insurance Group AD (EIG) au transmis un comunicat în care menționează că perchezițiile domiciliare asupra foștilor angajați Euroins din România coincind cu demararea unei a doua acțiuni de arbitraj internațional împotriva statului român, la Centrul Internațional pentru Rezolvarea Diferendelor privind Investițiile (ICSID) de la Washington. Cazul privește revocarea ilegală a licenței Euroins, despre care oficialii Euroins susțin că a fost orchestrat de un grup de înalți funcționari din cadrul ASF.

Reprezentanții companiei au adăugat că „toate previziunile speculative privind daune uriașe și costuri pe care Euroins România ar fi trebuit să le suporte în reclamații de asigurări s-au dovedit a fi manipulative, consolidând astfel faptul că Euroins România era solvabilă și bine capitalizată la momentul revocării licenței”.

Foștii proprietari ai Euroins au criticat totodată autoritățile române, afirmând că acestea „au implicat instituțiile de aplicare a legii în percheziționarea mobilierului personal și a obiectelor de uz casnic ale unor cetățeni simpli angajați în cadrul Euroins România”.

Investigația procurorilor continuă în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor aspectelor ce au condus la falimentul uneia dintre cele mai mari companii de asigurări din piața locală.

Text realizat de Radu / romania-insider.com
Sursa foto: Inquam Photos | Octav Ganea

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.