Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Procurorii efectuează percheziții într-un dosar privind milionari ruși care trăiesc cu identități românești

Redacția25 noiembrie 2025
Procurorii efectuează percheziții într-un dosar privind milionari ruși care trăiesc cu identități românești

Pe scurt

Procurorii și poliția din România au desfășurat 17 percheziții pe 25 noiembrie într-un dosar privind falsificarea documentelor pentru cetățeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte state foste din URSS, majoritatea operațiunilor având loc în județul Suceava, la granița cu Ucraina, și în București. Ancheta vizează persoane care au găzduit străini în scopul obținerii de documente de identitate românești, inclusiv pașapoarte, printr-un sistem ilegal ce a implicat angajați ai serviciului de evidență a populației și ai primăriei, care au înregistrat fictiv adrese de domiciliu, unele chiar clădiri abandonate sau neeligibile pentru locuit, iar altele fără acordul proprietarilor. Până în prezent, 18 persoane sunt investigate pentru obținerea ilegală de cărți de identitate și pașapoarte pe baza unor certificate de cetățenie falsificate. De asemenea, în cursul anului 2023-2024, procurorii au descoperit că peste 1.700 de cetățeni din fostele țări sovietice și-au declarat domiciliul fictiv în Suceava, incluzând peste 100 de milionari ruși și ucraineni născuți în Federația Rusă, mulți dintre aceștia trăind în paradisuri fiscale sub identități românești obținute fraudulos. În acest context, autoritățile române au cerut sprijinul Interpol pentru a localiza aceste persoane și a le confiscă documentele, în timp ce identitatea unor pașapoarte și cărți de identitate a fost anulată administrativ sau se află în proces de anulare judiciară. Această anchetă complexă scoate în evidență vulnerabilitatea sistemului de evidență a populației și măsurile luate de autorități pentru a combate fraudele legate de obținerea cetățeniei române și documentelor de identitate.

Procurorii efectuează percheziții într-un dosar privind milionari ruși care trăiesc cu identități românești

Procurorii și polițiștii din România au efectuat marți, 25 noiembrie, un număr de 17 percheziții într-un dosar complex ce vizează falsificarea unor documente de identitate pentru cetățeni provenind din Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta Uniune Sovietică. Majoritatea acestor acțiuni au avut loc în județul Suceava, situat la granița cu Ucraina, dar și în București.

Scopul principal al anchetei îl constituie descoperirea și demontarea unui mecanism prin care cetățeni străini au obținut documente românești, în special pașapoarte, pe baza unor domicilii fictive declarate în România. Ancheta s-a concentrat pe persoane care au oferit găzduire unor străini pentru a-i ajuta să-și creeze astfel o identitate românească. Potrivit surselor ProTV, în rețea au fost implicați și funcționari publici, angajați atât la evidența populației, cât și în cadrul unor primării.

Acești funcționari au sprijinit străinii în procesul de obținere a cetățeniei române, înregistrându-i ca domiciliați la adrese false. Au fost folosite clădiri părăsite sau neadecvate locuirii, iar alte proprietăți au fost înscrise în acte fără acordul proprietarilor reali. Astfel, s-a creat o bază falsă pentru documentația de cetățenie și de identitate.

Investigațiile continuă pentru 18 persoane care au reușit să obțină cărți de identitate și pașapoarte românești pe baza unor certificate de cetățenie falsificate, au anunțat procurorii.

Descoperirile anchetei și impactul ei

Un element cheie al acestei anchete a fost evidențierea faptului că mii de cetățeni ruși și ucraineni, inclusiv persoane foarte bogate, se află în prezent în paradisuri fiscale, folosind identități românești obținute ilegal. Datele oficiale indică faptul că, între 2023 și 2024, peste 1.700 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state din fosta URSS și-au declarat domiciliul fictiv într-o jurisdicție a serviciului public de evidență a populației din județul Suceava.

Sursele judiciare au dezvăluit că printre persoanele înscrise în acest sistem ilegal există peste 100 de milionari ruși și ucraineni, toți născuți în Federația Rusă, care au folosit aceste identități false pentru a-și proteja averile și a-și facilita tranzacțiile în străinătate.

În acest context, autoritățile românești au solicitat sprijinul Interpol pentru localizarea persoanelor implicate și pentru confiscarea documentelor obținute fraudulos. Această colaborare internațională este considerată esențială pentru a dezmembra rețeaua și a preveni alte astfel de cazuri.

Măsuri administrative și judiciare

Pe lângă ancheta penală, autoritățile din București au început procedurile de anulare a cărților de identitate și a pașapoartelor frauduloase. Unele dintre documentele false au fost deja anulate prin decizii administrative, în timp ce altele sunt în curs de evaluare în instanțe.

Acțiunile reprezintă un pas important în asigurarea integrității sistemului de evidență a populației și în apărarea drepturilor naive ale cetățenilor români, ale căror date ar fi putut fi folosite în mod ilegal.

Context și implicații

Acest caz scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului public de identificare și evidență a populației, în special în zonele de frontieră unde controlul este mai dificil. Utilizarea frauduloasă a actelor de identitate pentru spălare de bani, evitarea fiscală și ascunderea activităților financiare ilicite este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit la nivel global. România, prin această anchetă și măsurile luate, încearcă să întărească controalele și să protejeze suveranitatea identitară.

Investigația este în curs de desfășurare, iar autoritățile române continuă să urmărească toate pistele care ar putea conduce la descoperirea întregii rețele și la aplicarea rigorii legii asupra tuturor celor implicați.


Sursa foto: Cateyeperspective | Dreamstime.com
Autor articol: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.