Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Procurorii anchetează medici din Republica Moldova care practică ilegal în România

Redacția•06 noiembrie 2025
Procurorii anchetează medici din Republica Moldova care practică ilegal în România

Pe scurt

Procurorii din România au demarat o anchetă amplă privind mai mulți medici din Republica Moldova care practică ilegal medicina în România, nefiind absolvenți ai stagiilor obligatorii de rezidențiat, conform declarațiilor ministrului sănătății Alexandru Rogobete. În urma investigațiilor, 12 persoane din județe precum Argeș, Cluj, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Tulcea, Vrancea și București urmează să fie audiate, acestea având diplome și certificate de specializare obținute la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, însă în realitate nu au finalizat efectiv perioada de rezidențiat, fiind angajate full-time în România în timpul presupuselor cursuri. Ministrul Rogobete a explicat dificultățile de verificare a autenticității și corespondenței documentelor emise în afara UE, lipsa unui registru electronic unitar la nivel extern, ceea ce facilitează astfel fraudele în acest domeniu sensibil, aspect care poate pune în pericol viața pacienților. În context, mai multe birouri ale Ministerului Sănătății au fost sigilate, iar vinovații riscă să își piardă contractele de muncă. Ancheta face parte dintr-o operațiune mai amplă, Jupiter 4, ce a inclus peste 200 de percheziții la nivel național vizând infracțiuni precum fraudă, falsificare de documente, evaziune fiscală și abuz în serviciu. Specializările vizate în acest caz includ medicină de urgență, ortodonție, chirurgie plastică, imagistică medicală și parodontologie, evidențiind astfel o problemă serioasă privind siguranța și etica practicii medicale în România. Acest caz scoate în evidență necesitatea unor măsuri stricte și transparente de verificare a calificărilor profesionale, în special pentru specialiștii din țările terțe, pentru a proteja sănătatea publică și integritatea sistemului medical românesc.

Procurorii anchetează medici din Republica Moldova care practică ilegal în România

Actualizare: Procurorii investighează medici din Republica Moldova care ar fi practicat ilegal în România

Procurorii și anchetatorii au extins ancheta privind diplomele de medic specialist ale unor cadre medicale din Republica Moldova, implicând și angajați ai Ministerului Sănătății, a declarat miercuri dimineața ministrul Alexandru Rogobete.

Cadre medicale suspectate că nu au finalizat rezidențiatul în Republica Moldova, dar au lucrat în România

Ministrul a precizat că în acest caz sunt vizate 12 persoane care, oficial, ar fi finalizat rezidențiatul în Republica Moldova, conform documentelor depuse la „Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu” din Chișinău. În realitate, aceștia ar fi fost angajați cu normă întreagă în spitale din România, fără să parcurgă efectiv stagiile obligatorii de pregătire în domeniu. „Investigația este în derulare”, a adăugat Rogobete, menționând totodată că mai multe birouri din cadrul Ministerului au fost sigilate pentru continuarea cercetărilor.

În cazul în care se confirmă vinovăția, contractele de muncă ale celor implicați vor fi încetate, precizează ministrul, subliniind faptul că exercitarea medicinii fără pregătirea completă în rezidențiat pune în pericol viețile pacienților.

Probleme legate de verificarea documentelor medicale din afara UE

O dificultate majoră în verificarea acestor diplome constă în faptul că, spre deosebire de cele provenite din țările membre UE, nu există un mecanism electronic integrat pentru validarea automată a actelor din afara Uniunii Europene. „Cei care își fac rezidențiatul sau alte forme de pregătire în state UE pot fi verificați în registrul electronic european, care permite urmărirea etapelor de studiu și diplomația”, a explicat Rogobete. „Când vine vorba de documente din afara acestui spațiu, cum este cazul multor dosare din Republica Moldova, nu există încă un sistem administrativ eficient pentru a certifica validitatea și autenticitatea acestora.”

Anual, Ministerul Sănătății primește un număr important de astfel de solicitări de recunoaștere a calificărilor, provenind „în special” din Republica Moldova.

Ancheta penală și perchezițiile derulate pe 5 noiembrie

La începutul acestei săptămâni, procurorii și ofițerii de poliție din România au demarat 14 percheziții, ca parte a unei anchete cuprinzătoare privind fraude, falsificarea de documente oficiale, infracțiuni informatice și exercitarea ilegală a profesiei de medic.

Conform procurorilor, unii medici originari din Republica Moldova, care activează deja în spitale românești, ar fi obținut pe nedrept recunoașterea rezidențiatului făcut în țara lor. Mulți dintre aceștia ar fi derulat activități profesionale pe teritoriul României în perioada în care, teoretic, trebuiau să fie prezenți în clinici universitare din Moldova, urmând cursurile de specializare.

Dosarele privind titlurile de specialist au fost depuse la Ministerul Sănătății, iar persoanele implicate vor fi audiate în localități precum Argeș, Cluj, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Tulcea, Vrancea și București.

Documentele medicale de specializare vizează o gamă largă de ramuri: medicină de urgență, ortodonție, chirurgie plastică, microchirurgie estetică și reconstructivă, imagistică, chirurgie dentoalveolară sau parodontologie.

Contextul operațiunii Jupiter 4

Această anchetă face parte dintr-o acțiune mai amplă, denumită Jupiter 4, prin care, cu o zi înainte, peste 200 de percheziții au fost efectuate la nivel național, vizând infracțiuni ca fraude, falsificarea de documente, evaziune fiscală, delapidări și abuz în serviciu.

Ministerul Sănătății și organele de cercetare penale rămân active în monitorizarea situației pentru a preveni riscurile la adresa vieții pacienților și pentru a asigura respectarea rigorilor profesionale în domeniul medical.

Foto: Vlad Ispas | Dreamstime.com
Autor: Radu, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.