Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, susține interviul pentru obținerea cetățeniei române

Redacția13 noiembrie 2025
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, susține interviul pentru obținerea cetățeniei române

Pe scurt

Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul partidului Uniunea Salvați România (USR), a anunțat pe 13 noiembrie că a trecut cu succes interviul necesar pentru obținerea cetățeniei române, primind decizia pozitivă din partea autorităților, un moment important pentru el după ce a trăit în România mai bine de două decenii, deși s-a născut și a crescut în Germania. Pe pagina sa de Facebook, Fritz a transmis cu entuziasm mesajul „România, gata, sunt unul dintre voi!” și a precizat că ultima etapă va fi depunerea jurământului de cetățenie la următoarea ocazie, exprimându-și recunoștința față de România pentru că l-a făcut adult, european și l-a ajutat să devină o persoană mai rezistentă și creativă, acum oficial român. Pentru a sublinia această transformare, el a postat două fotografii simbolice: una din tinerețea sa în Timișoara, ca voluntar la un centru pentru copii, iar cealaltă din prezent, în postura de primar. Dominic Fritz a făcut cererea de cetățenie în iulie 2024 și se află în al doilea mandat ca primar al orașului, povestind în 2019 despre copilăria și experiențele sale românești care l-au determinat să intre în politică. Acest eveniment reprezintă o realizare importantă în parcursul său personal și profesional, subliniind legătura profundă pe care o are cu România și comunitatea timișoreană.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, susține interviul pentru obținerea cetățeniei române

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a trecut interviul pentru obținerea cetățeniei române

Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara și liderul partidului Uniunea Salvați România (USR), a făcut un anunț important joi, 13 noiembrie 2025: a trecut cu succes interviul necesar pentru obținerea cetățeniei române, primind o decizie favorabilă din partea autorităților. De origine germană, Fritz locuiește în România de mai bine de două decenii, fiind un figură cunoscută în peisajul politic local.

Într-o postare pe Facebook, edilul a transmis un mesaj emoționant către români: „România, gata, sunt unul de-al tău!” El a precizat că următorul pas va fi depunerea jurământului de credință la prima ocazie disponibilă.

„Mulțumesc, România, că m-ai primit în casa ta acum 22 de ani. M-ai făcut adult, m-ai făcut european, m-ai făcut mai rezistent, mai cald, mai inventiv. Iar acum m-ai făcut român, oficial”, a scris Dominic Fritz în aceeași postare, însoțită de două fotografii relevante: una din tinerețea sa, când era voluntar într-un centru pentru copii din Timișoara, și alta din prezent, în calitate de primar.

Potrivit informațiilor publicate de Hotnews.ro, Dominic Fritz a depus cererea pentru cetățenie în iulie 2024, iar în prezent își desfășoară al doilea mandat consecutiv de primar al Timișoarei. De-a lungul anilor, el s-a implicat activ în viața comunității, fiind un susținător constant al valorilor europene și al dezvoltării urbane sustenabile.

În 2019, într-un interviu acordat publicației Romania-Insider.com, Dominic Fritz a vorbit despre copilăria sa, despre experiențele trăite în România și motivația care l-a determinat să se implice în politică. Acele reflecții oferă o perspectivă sinceră asupra procesului său de integrare și a dragostei tot mai profunde față de țara care, acum, îl recunoaște drept unul dintre cetățenii săi.

Un primar care simbolizează legătura dintre România și Europa

Dominic Fritz reprezintă un exemplu viu de cum diversitatea și schimburile culturale pot îmbogăți societatea românească. Venit din Germania, el a reușit să se integreze complet, construindu-și o carieră politică importantă și câștigând încrederea timișorenilor printr-o abordare modernă și deschisă.

Obținerea cetățeniei române oficializează acest respect reciproc între primar și comunitate, iar mesajul său transmite o reafirmare a angajamentului său față de România. Cu această nouă etapă, Dominic Fritz devine simbolul unei Românii deschise, a unei țări în care integrarea și apartenența nu sunt doar cuvinte, ci realități trăite.

Ce urmează pentru primarul Timișoarei?

După finalizarea procedurii de jurământ, Dominic Fritz va continua să se concentreze pe proiectele strategice pentru dezvoltarea Timișoarei, oraș care a dobândit în ultimul timp o vizibilitate tot mai mare pe scena națională și europeană. De asemenea, ca lider al USR, el rămâne o voce importantă în politica românească, promovând reformele și valorile europene pe care le-a adoptat în cei peste 20 de ani petrecuți în această țară.

Reușita sa de a obține cetățenia română este bine primită de susținătorii săi și consolidează legătura dintre el și locuitorii Timișoarei, dar și dintre România și valorile occidentale eficiente și democratice pe care le reprezintă.


Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu
Autor: Irina Marica, irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.