Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Prima ediție a evenimentului Energie pentru România inițiază dialogul între liderii din energie, educație și societate civilă.

Redacția•30 octombrie 2025
Prima ediție a evenimentului Energie pentru România inițiază dialogul între liderii din energie, educație și societate civilă.

Pe scurt

Prima ediție a evenimentului 'Energy for Romania', organizat de Grupul Electrica și Fundația Electrica, a avut loc la Hala Filaret, primul loc al unei centrale electrice din București, aducând împreună peste 150 de participanți din autorități publice, lideri din sectorul energetic, piața de capital, mediul academic și organizații nonguvernamentale. Scopul a fost un dialog deschis despre cum energia, educația și responsabilitatea socială se pot îmbina pentru a construi un viitor sustenabil pentru România. Alexandru Chiriță, CEO al Electrica, a subliniat performanța economică îmbinată cu investițiile sociale și educative care au transformat un vis aparent imposibil în realitate, când prețul acțiunilor a crescut de la 6 la 23 lei. La deschidere, Mihai Diaconu, președintele Consiliului de Administrație Electrica, a evidențiat legătura între performanța economică și responsabilitatea socială, subliniind importanța infrastructurii energetice în dezvoltarea comunităților. Consilierul prezidențial Radu Burnete a evidențiat rolul strategic al României ca lider regional în energie, iar Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că sistemul energetic este esențial pentru transformarea României într-un campion economic, cu prețuri la energie sub media UE. Alexandru Petrescu, președintele ASF, a vorbit despre importanța încrederii în sectorul energetic, în timp ce Remus Vulpescu, director general BVB, a prezentat suportul Bursei de Valori București pentru tranziția verde, prin emiterea de obligațiuni verzi de 500 de milioane de euro destinate investițiilor în energia regenerabilă. Rectorul Universității Politehnica, Mihnea Costoiu, a atras atenția asupra deficitului de resurse umane calificate în acest sector, indicând o criză majoră de ingineri în România. Agenda evenimentului a inclus panouri tematice ce au subliniat că energia nu este doar infrastructură tehnică, ci influențează direct viețile oamenilor. Printre momentele de atracție s-a numărat și o expoziție organizată împreună cu Muzeul Tehnic Național, oferind publicului posibilitatea de a admira exponate tehnologice de patrimoniu, dar și prezentările inovatoare ale echipei de robotică Renaissance Robotics, susținută de Fundația Electrica, simbolizând un pod între trecut și viitor și subliniind colaborarea dintre educație, știință și energie ca motor al progresului și inovației tehnologice. Mai multe detalii pe www.energiepentruromania.ro.

Prima ediție a evenimentului Energie pentru România inițiază dialogul între liderii din energie, educație și societate civilă.

Prima ediție a unui nou eveniment intitulat „Energie pentru România”, organizat de Grupul Electrica și Fundația Electrica, s-a desfășurat la Hala Filaret, locul primei centrale electrice din București. Evenimentul a reunit peste 150 de participanți, incluzând reprezentanți ai autorităților publice, lideri din sectorul energetic, piața de capital, mediul academic și organizații non-guvernamentale. Tema centrală a fost un dialog deschis despre modul în care energia, educația și responsabilitatea socială se pot îmbina pentru a construi un viitor sustenabil pentru România.

Alexandru Chiriță: Succes prin libertatea de a crea

Alexandru Chiriță, CEO-ul Electrica, a povestit cum în 2022, când s-a alăturat grupului, prețul unei acțiuni era de 6 lei și cum, datorită efortului comun al echipei, acest preț a ajuns la 23 lei. El a subliniat că succesul s-a datorat nu doar măsurilor financiare, ci și proiectelor sociale și educaționale care au adus valoare dezvoltării companiei.

Lideri din energie și administrație — susținători ai responsabilității sociale

În deschiderea evenimentului, Mihai Diaconu, președintele Consiliului de Administrație al Electrica, a subliniat importanța infrastructurii energetice pentru dezvoltarea comunităților și a reamintit că succesul trebuie măsurat și prin impactul asupra oamenilor. El a menționat că, în 2025, încă există mii de gospodării în România care nu au acces la electricitate, o problemă ce trebuie urgent soluționată.

Radu Burnete, consilier prezidențial, a vorbit despre potențialul României de a deveni un lider regional în energie. El a evidențiat necesitatea unor investiții rapide pentru a crea o piață energetică competitivă și a sprijini tranziția energetică.

Bogdan Ivan: România - campion economic în devenire

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat importanța sistemului energetic ca pilon central al economiei. Dorința lui este ca România să devină un exportator net de energie, cu prețuri sub media europeană, realizare care va marca o importantă cotitură economică.

Încrederea ca fundație a pieței energetice

Alexandru Petrescu, președintele ASF, a subliniat că energia nu înseamnă doar tehnologie, ci și capacitatea de a construi încredere, esențială pentru stabilitatea pieței și protecția consumatorilor. Încrederea este, a spus el, ingredientul care susține avansul cu încredere al întregului sector.

Remus Vulpescu, directorul general al BVB, a menționat suportul pieței de capital pentru tranziția verde, amintind de emisiunea de obligațiuni verzi a Electrica, cea mai mare de acest fel din România, care aduce 500 milioane euro pentru investiții în energia verde și capacități de stocare.

Criza inginerilor: apel la formare și specializare

Pe de altă parte, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, a ridicat problema lipsei de resurse umane calificate în sectorul energetic, o situație alarmantă, cu doar 3,800 de absolvenți raportat la 39,000 de locuri de muncă disponibile.

Expoziția tehnologică: o punte între trecut și viitor

Un punct culminant al evenimentului a fost o zonă de expoziție, realizată în colaborare cu Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”. Vizitatorii au avut ocazia de a admira exponate de patrimoniu tehnologic, precum o replică a modulului Apollo 11 și invențiile inginerului român Iustin Capră. De asemenea, echipa de robotică Renaissance Robotics, susținută de Fundația Electrica, a prezentat proiecte inovatoare, ilustrând cum educația, știința și tehnologia pot colabora pentru progres.

Pentru mai multe detalii, accesați www.energiepentruromania.ro.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.