Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Prim-ministrul României, Bolojan, pregătește ordine separate pentru a legisla măsurile fiscale respinse de Curtea Constituțională

Redacția•10 noiembrie 2025
Prim-ministrul României, Bolojan, pregătește ordine separate pentru a legisla măsurile fiscale respinse de Curtea Constituțională

Pe scurt

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, intenționează să promoveze mai multe ordonanțe separate pentru a regulamenta măsurile fiscale care au fost inițial incluse într-un singur proiect de lege, parte a celui de-al doilea pachet de reforme bugetare, dar care au fost parțial respinse de Curtea Constituțională. Legea inițială, susținută de coaliția de guvernare, cuprindea măsuri esențiale, precum taxa pe filialele străine, iar experții fiscali anticipează majorări suplimentare ale ratelor de impozitare începând cu anul 2026, pe lângă cele deja adoptate în primele două pachete (impozitul pe dividende de 16% și creșterea impozitului pe proprietate). Într-un dialog cu jurnaliștii HotNews, premierul a declarat că va fi nevoie de mai multe ordonanțe, deoarece nu pot fi incluse toate modificările într-un singur act normativ, menționând că aceste ordonanțe vor rezolva aspectele rămase în suspensie. Curtea Constituțională a declarat neconstituționale trei articole din legea privind măsurile de recuperare și eficientizare a resurselor publice, proiect promovat sub procedură accelerată, în special datorită prevederii referitoare la „detectarea comportamentului ascuns prin utilizarea tehnicii poligraf”. Proiectul de lege mai cuprinde noi taxe impuse de Guvern, dar și reglementări referitoare la funcționarea unor instituții de stat, semnalând o abordare complexă a reformelor fiscale și administrative pregătite pentru următorul an fiscal. Această strategie reflectă eforturile Guvernului de a adapta legislația fiscală conform deciziilor Curții Constituționale, asigurând totodată continuitatea măsurilor bugetare necesare pentru stabilitatea economică a țării.

Prim-ministrul României, Bolojan, pregătește ordine separate pentru a legisla măsurile fiscale respinse de Curtea Constituțională

Premierul Ilie Bolojan anunță ordonanțe separate pentru măsurile fiscale respinse de Curtea Constituțională

Guvernul României intenționează să elaboreze mai multe ordonanțe distincte pentru a reglementa măsurile fiscale ce făceau parte dintr-un proiect de lege inclus în al doilea pachet de reforme bugetare, dar care a fost parțial respins de Curtea Constituțională. Această mișcare vine după ce unele articole ale legii au fost declarate neconstituționale, iar autoritățile caută soluții pentru implementarea reformelor fiscale esențiale.

Reforma fiscală, fragmentată în mai multe acte normative

Inițial, coaliția de guvernare a propus un proiect unic care cuprindea numeroase măsuri fiscale importante, între care și impozitul pe filialele străine – o taxă menită să aducă venituri suplimentare la buget. Specialiștii în domeniul fiscal anticipau și alte creșteri de taxe începând cu anul 2026, pe lângă cele deja adoptate în primele două pachete legislative, precum cota de 16% pentru impozitul pe dividende și creșterea taxelor pe proprietate.

Șeful Guvernului, Ilie Bolojan, a declarat într-un interviu acordat jurnaliștilor HotNews că nu va fi posibilă includerea tuturor acestor măsuri într-o singură ordonanță. „Vor fi mai multe ordonanțe, pentru că nu putem să le ținem pe toate într-o singură ordonanță (...) Vor fi mai multe ordonanțe prin care vom așeza toate aceste lucruri,” a explicat premierul.

Decizia Curții Constituționale și efectele ei

Curtea Constituțională a constat neconstituționalitatea a trei articole din legea menită să stabilească măsuri pentru recuperarea și eficientizarea resurselor publice. Această lege a fost promovată de Guvernul condus de Ilie Bolojan prin procedură accelerată în Parlament. Problema principală a fost legată de includerea în text a expresiei „inclusiv pentru detectarea comportamentului ascuns prin utilizarea tehnicii poligraf”, considerată neconstituțională.

Acest verdict a determinat Guvernul să regândească forma în care vor fi adoptate măsurile fiscale importante care susțin reforma începerii unui mecanism mai eficient de colectare a veniturilor și combatere a evaziunii fiscale.

Măsuri fiscale noi și reforme instituționale

Proiectul original conținea o serie de taxe noi impuse de Guvern, având ca scop creșterea venitului public și o mai bună gestionare a fondurilor statului. Pe lângă acestea, actul normativ aborda și funcționarea anumitor instituții de stat, încercând să integreze reformele fiscale cu alinierea administrației la standarde moderne și eficiente.

Premierul Bolojan rămâne ferm pe poziție că noile măsuri fiscale sunt esențiale pentru stabilitatea bugetară și pentru dezvoltarea economică pe termen lung a României. În acest context, fragmentarea legislației prin ordonanțe separate vine ca o soluție pragmatică pentru depășirea obstacolelor juridice și politice întâlnite.

Perspective și așteptări pentru 2026

Analiștii fiscali prognozează că, dincolo de aceste măsuri, începând cu anul 2026 România ar putea vedea noi ajustări ale cotelor de impozitare, menite să susțină finanțele publice și să stimuleze o repartizare echitabilă a sarcinii fiscale. Aceste modificări vor continua să includă teme sensibile precum impozite pe dividende, proprietăți și eventual, ajustări suplimentare pentru entitățile străine ce operează pe piața locală.

Foto: Dreamstime
Iulian, România Insider
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.