Știri naționale și internaționale

Președintele și premierul României onorează memoria victimelor Revoluției din 1989

Redacția•22 decembrie 2025

Pe scurt

Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au marcat, prin mesaje publicate de Ziua de Comemorare a Victimelor Comunismului, împlinirea a 36 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989, eveniment crucial care a încheiat regimul comunist în România. Nicușor Dan a subliniat că libertatea strigată de români în acele zile reprezintă un simbol al curajului de a renunța la teamă, sărăcie și izolare pentru a recâștiga demnitatea, criticând vehement regimul comunist pentru teroarea, minciunile, dezumanizarea și cruzimea care au condus la peste o mie de decese în timpul revoluției. El a evidențiat deteriorarea profundă a drepturilor fundamentale, dispariția elitelor intelectuale, suprimarea libertății religioase și a libertății de întrunire sub comunism, amintind că libertatea obținută este o responsabilitate ce necesită consolidarea justiției și asumarea răspunderii morale față de victime și urmașii lor, pentru a preveni manipularea și distorsionarea memoriei istorice. La rândul său, Ilie Bolojan a recunoscut că deși România a revenit pe calea democrației, provocările actuale, inclusiv un context complex de securitate și dezechilibre bugetare, necesită soluții bazate pe onestitate, responsabilitate și decizii ferme pentru a onora sacrificiul celor care au luptat pentru libertate. Revoluția, începută pe 16 decembrie 1989 în Timișoara și intensificată după refuzul dictatorului Nicolae Ceaușescu de a renunța la putere, a culminat cu fuga acestuia din București pe 22 decembrie și execuția sa pe 25 decembrie, lăsând în urmă peste 1.100 de morți și 3.300 de răniți. Parlamentul României a instituit în 2011 ca zi de comemorare 21 decembrie, moment în care revolta anti-comunistă a cuprins capitala, în amintirea curajului și suferinței celor care au contribuit la înlăturarea dictaturii. Mesajele liderilor români reflectă atât respectul pentru cei căzuți, cât și angajamentul ferm pentru o Românie democratică, în care respectul pentru drepturi și libertăți fundamentale trebuie să fie realitate, nu doar un ideal declarativ.

Cu ocazia celei de-a 36-a aniversări a Revoluției Române din decembrie 1989, care a marcat încheierea regimului comunist, atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul Ilie Bolojan au transmis mesaje de comemorare pe parcursul weekendului. Cele două oficialități au subliniat importanța libertății câștigate și au reflectat la lecțiile trecutului pentru consolidarea democrației actuale.

Președintele Dan: Libertatea, strigătul unei națiuni răbdătoare

Nicușor Dan a folosit acest moment pentru a evidenția și necesitatea justiției în România, afirmând că doar cu soluționarea cazurilor importante din istoria recentă societatea românească poate avansa spre o democrație consolidată. „LIBERTATE! Acesta a fost strigătul clar al națiunii române în decembrie 1989. Strigătul celor care au trăit prea mult izolați, în teamă și sărăcie și care au decis că trebuie să-și recâștige demnitatea. Nu știau dacă vor reuși, dar știau că nu pot continua să trăiască în genunchi. Curajul lor a deschis drumul spre libertatea noastră”, a scris președintele pe rețelele sociale.

În mesajul său, Dan a criticat dur regimul comunist pentru „teroarea, minciunile și dezumanizarea” aplicate cetățenilor, dar și pentru cruzimea care a provocat moartea a peste o mie de oameni în timpul Revoluției. El a condamnat „patru decenii și jumătate de comunism” care au adus foamete, izolare economică, socială și intelectuală, distrugerea sistematică a libertăților și săvârșirea de abuzuri și crime, inclusiv împotriva celor mai vulnerabili. „A fost un regim care a disprețuit profund viața, demnitatea umană și drepturile fundamentale”, a insistat președintele.

Dan a mai denunțat suprimarea elitelor intelectuale, a opozanților politici, dar și a libertății religioase și a dreptului de a se aduna liber. „Ne închinăm în fața memoriei martirilor Revoluției și a tuturor celor care au suferit sub comunism. Le suntem recunoscători nu doar prin vorbe, ci prin angajamentul de a construi o Românie în care respectul pentru drepturi, libertăți fundamentale și demnitatea umană să fie realități, nu doar principii declarative. Libertatea câștigată atunci este responsabilitatea noastră, a tuturor, astăzi”, a concluzionat Nicușor Dan.

Președintele a lăudat, totodată, revoluționarii și toți cei care au rezistat regimului comunist înainte de 1989, avertizând că „fără decizii finale, fără asumarea răspunderii și fără justiția morală datorată victimelor și urmașilor lor, societatea rămâne vulnerabilă în fața manipulării, relativizării răului și denaturării memoriei.”

Premierul Bolojan: Sacrificiul victimelor dă sens libertății de azi

Și premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj marcat de solemnitate, dar și de reflecție asupra provocărilor prezente. „Comemorăm pe cei care au fost victime ale comunismului și pe cei care au avut curajul să se ridice împotriva unei dictaturi care a distrus vieți și a încălcat sistematic drepturile oamenilor. La 21 decembrie 1989, revolta începută la Timișoara a ajuns la București și a condus la prăbușirea regimului comunist. Datorită sacrificiului lor, România este astăzi o țară liberă, în care cetățenii pot vota, se pot exprima liber și își pot decide viitorul”, a declarat Ilie Bolojan în mesajul publicat duminică, 21 decembrie.

Șeful executivului a subliniat că România a revenit pe traseul democrației, în ciuda dificultăților existente. Printre provocările actuale se numără un context de securitate complex și probleme interne serioase, precum dezechilibrele bugetare și slăbiciunile structurale. „Soluțiile se regăsesc în responsabilitate, onestitate și decizii ferme. Dacă vom reuși să consolidăm încrederea oamenilor în stat, să punem finanțele publice în ordine și să susținem dezvoltarea economică într-un mod echilibrat, atunci vom putea spune că sacrificiul celor care au murit pentru libertate nu a fost în zadar”, a conchis Ilie Bolojan.

Revoluția din 1989: începutul sfârșitului unui regim

Revoluția Română a început în data de 16 decembrie 1989, la Timișoara, când protestele împotriva regimului dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu au fost reprimare cu forța. Acestă reprimare brutală a intensificat nemulțumirea și demonstrațiile s-au extins rapidamente în întreaga țară. Pe 22 decembrie, Ceaușescu și soția sa, Elena, au părăsit Bucureștiul cu un elicopter, fiind ulterior arestați, judecați de un tribunal militar extraordinar și executați pe 25 decembrie, de Crăciun.

Evenimentele din perioada 16-25 decembrie s-au soldat cu peste 1.100 de victime decedate și aproximativ 3.300 de răniți. În 2011, Parlamentul României a instituit ziua de 21 decembrie ca Ziua comemorării victimelor comunismului, pentru a păstra vie memoria celor care și-au pierdut viața sau au suferit sub regimul opresiv.

Astfel, atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul Ilie Bolojan au adus un omagiu profund sacrificiilor făcute pentru libertate și au reamintit angajamentul de a construi o Românie democratică, justă și respectuoasă cu drepturile fundamentale ale omului.

Foto: Nicușor Dan, sursă Facebook

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.