Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Președintele României repetă invitația către corporații să contribuie la elaborarea legilor până când statul își dezvoltă capacitatea

Redacția26 noiembrie 2025
Președintele României repetă invitația către corporații să contribuie la elaborarea legilor până când statul își dezvoltă capacitatea

Pe scurt

Președintele României, Nicușor Dan, a reluat oficial invitația adresată mediului privat, în cadrul summitului Digital Governance 2025 organizat la Palatul Cotroceni de Edge Institute, de a elabora proiecte de legi și politici sectoriale pe care statul român nu reușește momentan să le dezvolte, pentru a le introduce în procedura legislativă. În discursul său, Dan a estimat că statul are nevoie de circa doi ani pentru a-și consolida capacitatea de a transforma ideile în proiecte și, până atunci, a încurajat companiile private să vină cu analize, procese și propuneri legislative pregătite, pentru a câștiga timp. Această abordare, percepută de unii drept o cedare a atributelor statului, a stârnit controverse și critici, un exemplu fiind scepticismul expertului politic Răzvan Petri, care a pus sub semnul întrebării ideea ca firme precum One Properties în domeniul urbanismului sau Wizzair în aviație să elaboreze legi, mai ales în contextul unor conflicte anterioare între președinte și One Properties. Mai mult, Petri critică discrepanța dintre ambițiile declarate ale României de a deveni a doua putere militară din Europa de Est și autoevaluarea statului ca fiind „matur” în Uniunea Europeană, în condițiile în care guvernarea pare incapabilă să producă legislație proprie, delegând practic această responsabilitate mediului de afaceri, ceea ce ridică semne de întrebare privind mesajul transmis pe plan extern. Astfel, invitația președintelui Dan reflectă atât o criză a capacității administrative a statului român, cât și o deschidere inedită către implicarea directă a sectorului privat în procesul legislativ, generând dezbateri importante despre rolul și limitele puterii publice în România contemporană.

Președintele României repetă invitația către corporații să contribuie la elaborarea legilor până când statul își dezvoltă capacitatea

Președintele României, Nicușor Dan, a reluat, în cadrul unui discurs susținut la Summit-ul 2025 privind Guvernarea Digitală, organizat de Edge Institute la Palatul Cotroceni, o invitație adresată comunității private de afaceri. Aceasta vizează implicarea mediatorilor privați în procesul de elaborare a regulamentelor și politicilor sectoriale pe care statul, din păcate, nu reușește să le contureze în mod autonom. Discursul, publicat pe pagina oficială a Administrației Prezidențiale, conferă astfel o oarecare oficialitate acestui apel.

„Până când statul va putea să asimileze idei și să le transforme în proiecte — estimativ în următorii doi ani — încurajez mediul privat să vină cu procese deja dezvoltate, cu analize finalizate și drafturi de acte normative scrise, pentru a câștiga timp,” a precizat Nicușor Dan în fața reprezentanților mediului de afaceri prezenți la forumul economic.

Această propunere, percepută de unii ca o cedare a responsabilității statului în luarea deciziilor normative, a fost făcută pentru prima oară de președintele Dan săptămâni în urmă, în cadrul unei conferințe organizate de asociația de afaceri Concordia. De altfel, Radu Burnete, fost președinte executiv al Concordia, și actual consilier al președintelui pentru probleme economice și sociale, a fost persoana care l-a sprijinit în această inițiativă.

Criticile la adresa acestei idei nu au întârziat să apară. Specialistul în politică Răzvan Petri și-a exprimat vocea printr-un mesaj publicat pe Facebook, preluat de Hotnews.ro, unde a pus sub semnul întrebării: „Cum rămâne cu One Properties, dezvoltatorul imobiliar, care ar scrie legi în domeniul urbanismului? Sau mall-urile care ar legifera în domeniul comerțului? Sau Wizzair în aviație?”

Contextul atenției asupra One Properties nu este întâmplător: înainte de a deveni președinte, Nicușor Dan a avut mai multe litigii și conflicte cu această companie legate de dezvoltarea imobiliară, aspecte care au complicat puternic imaginea relației dintre puterea publică și mediul de afaceri în acest domeniu.

Mai mult, Răzvan Petri ridică o preocupare legată de mesajul pe care România îl transmite internațional, având în vedere faptul că strategia națională de apărare, elaborată sub coordonarea Administrației Prezidențiale, menționează obiectivul țării de a deveni a doua putere militară din Europa de Est și vorbește despre „maturitatea” statului în cadrul Uniunii Europene. Petri întreabă retoric: „Cum am ajuns la această maturitate dacă statul este în ruină și antreprenorii trebuie să vină să facă legile? Ce semnal transmitem astfel partenerilor noștri externi?”

Această dezbatere readuce în centrul atenției problema capacității administrative și legislative a statului român, care pare să se confrunte cu dificultăți în a elabora și implementa politici publice eficiente de unul singur. Implicarea mediului privat în procesul legislativ, deși poate avea și avantaje prin experiența și resursele pe care le oferă, ridică întrebări esențiale legate de separația puterilor, transparența deciziilor, dar și de riscul influențelor disproportionate ale unor grupuri de interese private.

În concluzie, invitația repetată a președintelui Nicușor Dan către companii de a contribui direct la redactarea legilor reflectă atât o realitate dificilă a administrației românești, care încă nu și-a consolidat pe deplin capacitatea de guvernare, cât și provocările ce vor sta în fața țării în următorii ani în materie de echilibru între sectorul public și cel privat.


Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.