Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Președintele României convoacă Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru ședința din 24 noiembrie

Redacția•18 noiembrie 2025
Președintele României convoacă Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru ședința din 24 noiembrie

Pe scurt

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru data de 24 noiembrie, informează Administrația Prezidențială într-un anunț din 17 noiembrie. În cadrul acestei întâlniri vor fi dezbătute documente strategice esențiale și priorități naționale de securitate pentru perioada următoare, printre care Strategia Națională de Apărare 2025–2030 și Analiza Strategică de Apărare, ce conturează cadrul de securitate pe termen mediu al României. Strategia revizuită, recent înaintată în formă de proiect, reintroduce combaterea corupției ca temă de securitate, stabilind un rol clar pentru serviciile de informații, care vor furniza doar date fără implicare directă în investigații și urmărirea penală, ceea ce a generat dezbateri în contextul sensibilității subiectului. Totodată, CSAT va analiza un raport privind acțiunile naționale pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri în primele șapte luni ale anului 2025, subliniind acest fenomen ca risc de securitate națională, evaluând măsurile adoptate pentru reducerea cererii și ofertei, precum și eficiența cooperării interinstituționale. De asemenea, vor fi prezentate prognoze privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile anticipate pentru 2026, incluzând riscuri geopolitice, militare, cibernetice și hibride cu impact potențial asupra securității interne și externe a țării. Excelent integrată pe agenda întâlnirii, participarea României la exercițiul anual NATO pentru managementul crizelor CMX-25 va fi de asemenea evaluată printr-un raport consolidat, testând capacitatea instituțiilor naționale de a răspunde și coordona reacțiile politico-militare în situații simulate de criză, în spiritul coeziunii și adaptabilității în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Această sesiune a CSAT este esențială pentru consolidarea securității naționale și adaptarea strategiei României la provocările actuale și viitoare.

Președintele României convoacă Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru ședința din 24 noiembrie

Președintele României convoacă Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru reuniunea din 24 noiembrie

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat pe 17 noiembrie convocarea unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) ce va avea loc pe 24 noiembrie. Prioritatea întâlnirii vizează dezbaterea unor documente strategice fundamentale și stabilirea principalelor direcții în domeniul securității naționale pentru perioada următoare.

Pe agenda întâlnirii: Strategia Națională de Apărare 2025-2030 și Analiza Strategică de Apărare

Printre documentele ce vor fi analizate se numără Strategia Națională de Apărare pentru intervalul 2025-2030, precum și Analiza Strategică de Apărare, două planuri esențiale care structurează cadrul de securitate pe termen mediu pentru România.

Strategia revizuită, recent înaintată în formă de proiect de Președinție, readuce în discuție tema combaterii corupției ca element esențial de securitate. Proiectul clarifică și rolul serviciilor de informații, limitându-l la furnizarea de date, fără a le implica în etapele următoare ale anchetelor sau urmărirea penală – un punct care a generat opinii diverse, dată fiind sensibilitatea subiectului. Astfel, proiectul stabilește clar limitele implicării acestor servicii în procesul de justiție.

Combaterea traficului de droguri – o prioritate a securității naționale

O altă temă importantă a reuniunii va fi analiza raportului privind acțiunile întreprinse la nivel național pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri în primele șapte luni ale anului 2025. În contextul în care această problemă este clasificată ca un risc major de securitate națională, autoritățile vor evalua eficiența măsurilor luate pentru reducerea atât a cererii, cât și a ofertei de droguri, precum și performanța colaborării interinstituționale pe parcursul perioadei analizate.

Riscuri și amenințări anticipate în 2026

În cadrul ședinței va fi prezentat și un raport cu privire la riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognozate pentru anul 2026. Acesta va cuprinde o evaluare detaliată a potențialelor evoluții care pot afecta securitatea internă și externă a României. Vor fi trecute în revistă riscuri geopolitice, militare, cibernetice, precum și amenințări de tip hibrid, conform informațiilor transmise de Administrația Prezidențială.

Raport privind exercitiul NATO CMX-25

Pe agenda discuțiilor se mai regăsește analiza raportului consolidat al participării României la exercițiul anual NATO pentru gestionarea crizelor, CMX-25. Acest exercițiu testează procedurile Alianței în coordonarea răspunsurilor politice și militare în scenarii de criză și evaluează capacitatea instituțiilor naționale de a se integra eficient în mecanismul decizional NATO în situații simulate de urgență.

Reuniunea CSAT de la sfârșitul lunii noiembrie reprezintă astfel o etapă importantă în consolidarea politicilor de apărare și securitate ale României și în adaptarea răspunsurilor strategice la un mediu internațional tot mai complex și provocator.

Foto: Presidency.ro

Contact autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.