Știri naționale și internaționale

Președintele României anunță referendum în ianuarie pentru magistrați pe fondul disputei din sistemul judiciar

Redacția•22 decembrie 2025

Pe scurt

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat lansarea unui referendum în rândul magistraților în ianuarie 2026, menit să stabilească dacă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acționează în interesul public sau în interesul unui grup intern din sistemul judiciar, decizia fiind motivată de o criză serioasă de încredere în justiție, alimentată de numeroase plângeri și acuzații venite chiar din partea magistraților. Administrația Prezidențială a primit mii de pagini cu mesaje ce conțin propuneri de reformă procedurală și îngrijorări grave legate de concentrările excesive de putere în conducerea instanțelor, decizii discreționare privind promovările și delegările, precum și lipsa unor criterii obiective după modificările legislative din 2022. Mai mulți magistrați au susținut că avansarea în carieră, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, depinde adesea de obediența față de grupuri influente și nu de merit profesional, fiind eliminat chiar examenul scris din procesul de promovare. În contextul dificultăților întâmpinate în organizarea discuțiilor cu magistrații, președintele a decis că vor avea loc dezbateri publice cu cei dispuși să vorbească deschis, iar întâlnirile confidențiale vor fi reprogramate. Dacă majoritatea magistraților va considera că CSM nu reprezintă interesul public, Dan a solicitat retragerea urgentă a acestui organism, însă dacă se va confirma contrariul, discuțiile legislative vor continua conform planului. Anunțul a stârnit reacții puternice din partea Secției pentru Judecători a CSM, care a condamnat orice formă de ingerință în activitatea justiției, iar partidul de opoziție AUR și unii parlamentari au acuzat președintele că subminează independența sistemului judiciar, cerând sesizarea Curții Constituționale și demararea procedurilor de suspendare a acestuia. Inițiativa a fost și criticată din punct de vedere legal de fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, care a afirmat că legea nu prevede referendumuri de breaslă, iar CSM nu poate fi revocat printr-un astfel de consult public. Această mișcare vine pe fondul unei intensificări a îngrijorărilor publice în România, generate de dezvăluirile din documentarul „Justiția Capturată” realizat de Recorder, care expune o rețea de magistrați și politici ce ar controla sistemul judiciar în favoarea intereselor puternicilor, cu presiuni asupra judecătorilor, manipularea distribuirii dosarelor și represalii pentru cei care nu se supun. Reacțiile oficiale la aceste acuzații au inclus o conferință de presă a Curții de Apel București, în care președintele instanței a respins acuzațiile, deși un judecător a confirmat existența unor condiții „toxice” în sistem, amplificând astfel apelurile pentru reforme și transparență în justiție. Această situație tensionată și controversată subliniază nevoia urgentă de restructurare și restabilire a încrederii în sistemul judiciar românesc pentru a asigura independența și integritatea actului de justiție.

Președintele României anunță un referendum în rândul magistraților în ianuarie, pe fondul disputelor din sistemul de justiție

Duminică, 21 decembrie, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va iniția în luna ianuarie un referendum adresat magistraților, pentru a decide dacă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acționează în interes public sau în folosul unui grup restrâns din cadrul sistemului judiciar. Această decizie vine în contextul unei crize serioase de încredere în justiție, alimentată de numeroase plângeri și acuzații formulate chiar de către magistrați.

Președintele Dan a subliniat că problemele aduse la cunoștința sa sunt, în acest moment, doar suspiciuni și sesizări, nu fapte dovedite, iar verificarea lor ar necesita timp și proceduri complexe. El a menționat că Administrația Prezidențială a primit mii de pagini cu mesaje din partea magistraților, care conțineau atât propuneri de reformă procedurală, cât și critici grave asupra modului cum este administrat sistemul.

Principalele nemulțumiri semnalate de magistrați vizează o concentrare excesivă a puterii în mâinile liderilor instanțelor, decizii discreționare privind promovările, delegările și detașările, precum și lipsa unor criterii obiective, după modificările aduse de legile justiției din 2022. Unele sesizări susțin că avansarea în carieră, inclusiv pentru Curtea Supremă, depinde mai mult de obediența față de anumite grupuri influente decât de meritul profesional.

„Esential, concluzia acestor sesizări este că există o categorie de magistrați, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și conducători ai instanțelor, care nu acționează în interes public, ci în interesul unui grup pe care ei înșiși îl formează. Astfel, activitatea profesională a magistraților depinde, adesea discreționar, de acțiunile acestui grup,” a explicat președintele.

Mai mult, el a avertizat că promovările la Curtea Supremă s-au bazat pe obediența față de grupul conducător al justiției mai mult decât pe performanțe profesionale, iar eliminarea examenului scris din procesul de promovare, decisă prin legea din 2022, a agravat această situație.

Dan a mai acuzat dificultăți în organizarea discuțiilor cu magistrații, susținând că unii dintre aceștia au fost intimidați sau descurajați să participe la întâlnirile programate la Palatul Cotroceni pe 22 decembrie. În consecință, a anunțat că vor fi organizate dezbateri publice cu cei care doresc să vorbească deschis, iar întâlnirile confidențiale vor fi reprogramate.

În acest context, liderul de la Cotroceni a decis să demareze după sărbători un referendum în cadrul corpului magistraților, cu o singură întrebare: „Acționează Consiliul Superior al Magistraturii în interes public sau în interesul unui grup din sistemul judiciar?”

„Consider că situația este gravă, având în vedere suspiciunile privind integritatea sistemului judiciar. Din acest motiv, voi iniția în ianuarie, imediat după vacanță, acest referendum cu o singură întrebare,” a confirmat președintele.

Rezultatul referendumului va influența discuțiile legislative privind reforma justiției: dacă magistrații vor confirma că CSM acționează în interes public, procesul de discuții va continua conform planului. În caz contrar, Dan consideră că Consiliul ar trebui să demisioneze urgent.

Potrivit agenției Agerpres, peste 250 de magistrați activi sau în retragere, provenind din 27 de instanțe și 14 parchete, au răspuns apelului public al președintelui pentru a-și exprima opiniile despre sistemul judiciar, în contextul dezbaterilor publice și instituționale ample.

Anunțul lui Nicușor Dan a stârnit reacții puternice. Secția pentru judecători a CSM a amenințat că nu va accepta orice fel de influențe asupra independenței justiției, ca reacție la referendumul propus. De asemenea, partidul de opoziție AUR a cerut conducerii Parlamentului, premierului și CSM să sesizeze Curtea Constituțională, acuzându-l pe președinte că subminează independența justiției, potrivit Digi24.

În plus, senatorul Ninel Peia, din grupul PACE – Întâi România, a anunțat că mai mulți parlamentari intenționează să inițieze proceduri de suspendare a președintelui, acuzându-l de intervenție nelegală în actul de justiție. Colectarea semnăturilor de susținere urma să înceapă luni.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a ridicat și el semne de întrebare legate de legalitatea referendumului, declarând că legea română nu prevăd „referendumuri pe profesii” și că CSM nu poate fi demis prin acest mecanism. El a explicat că Constituția reglementează doar referendumuri naționale, convocate după consultarea Parlamentului, sau referendumuri locale, iar consultarea magistraților nu poate avea caracter juridic de referendum.

Îngrijorarea publică în România a crescut în ultimele săptămâni, după apariția unei anchete jurnalistice difuzate în documentarul „Justiția Capturată” realizat de Recorder. Oamenii au protestat zile în șir în urma investigației media, cerând modificarea legilor justiției pentru a garanta independența sistemului și pentru a împiedica abuzurile. Totodată, sute de magistrați au semnat o scrisoare deschisă în sprijinul judecătorilor Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, printre cei care au semnalat probleme serioase din sistem.

Jurnaliștii Recorder au precizat că documentarul de două ore este rezultatul unui an și jumătate de investigații și prezintă modul în care sistemul judiciar român, pilon fundamental al democrației, ar fi fost capturat de o rețea formată din magistrați și politicieni. Investigația dezvăluie cum actorii politici au instituit un cadru centralizat care a concentrat puterea într-un grup restrâns de magistrați, care ulterior ar fi oferit anumite favoruri intereselor puternice. Documentarul include mărturii sub protecția anonimatului despre presiuni asupra judecătorilor, manipularea repartizării dosarelor și represalii împotriva celor care nu se conformează.

Ca răspuns, Curtea de Apel București a organizat o conferință de presă fără precedent în care președinta Liana Arsenie a respins ferm acuzațiile. Cu toate acestea, la începutul evenimentului, un judecător din instituție a recunoscut public că situațiile „toxice” descrise în documentar sunt reale.

Irina Marica, Romania Insider
(Foto: Presidența României)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.