Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Președintele Nicușor Dan mulțumește lui Donald Trump pentru cuvintele amabile despre poporul român în contextul rotației trupelor

Redacția13 noiembrie 2025
Președintele Nicușor Dan mulțumește lui Donald Trump pentru cuvintele amabile despre poporul român în contextul rotației trupelor

Pe scurt

Președintele României, Nicușor Dan, a mulțumit lui Donald Trump pentru „cuvintele foarte amabile și puternice privind poporul român” după ce fostul președinte al SUA a comentat asupra rotației trupelor americane desfășurate luna trecută în România și alte țări NATO. Într-o declarație acordată după întâlnirea cu premierul maghiar Viktor Orbán, Trump a subliniat că mutările trupelor reprezintă o redistribuire a forțelor, nu o reducere a efectivelor, afirmând că apreciază poporul român și că relațiile dintre Statele Unite și România sunt solide. De asemenea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a explicat că rotația trupelor face parte dintr-o viziune mai amplă pentru securitatea europeană, menționând că tot personalul militar nu va părăsi teritoriul României, ci vor exista doar ajustări în privința modului de desfășurare și rotație. În replică, președintele Dan a exprimat recunoștință față de mesajul lui Trump și a reiterat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic româno-american, în spiritul valorilor comune. Oficial, retragerea trupelor americane în octombrie a fost prezentată ca încheierea rotațiilor în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria, rămânând în continuare aproximativ 1.000 de militari americani pe teritoriul românesc. Decizia a fost însă criticată în SUA, atât de oficiali republicani, cât și democrați, iar fostul negociator american pentru Ucraina, Kurt Volker, a semnalat că reducerea prezenței militare în România nu transmite un mesaj favorabil în contextul tensiunilor cu Rusia. Această situație evidențiază importanța dialogului și cooperării în cadrul NATO pentru asigurarea stabilității și securității în regiune, consolidând relațiile bilaterale între România și Statele Unite.

Președintele Nicușor Dan mulțumește lui Donald Trump pentru cuvintele amabile despre poporul român în contextul rotației trupelor

Președintele Nicușor Dan mulțumește lui Donald Trump pentru „cuvintele calde privind poporul român” în contextul rotației trupelor americane

Președintele României, Nicușor Dan, a exprimat recunoștință față de fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, pentru „cuvintele foarte amabile și puternice adresate poporului român”, după declarațiile făcute de acesta în legătură cu rotația trupelor americane desfășurate luna trecută pe teritoriul țării noastre.

Pe 7 noiembrie, Trump a primit la Casa Albă premierul Ungariei, Viktor Orbán, iar după discuțiile oficiale a fost întrebat despre retragerea parțială a militarilor americani din unele baze NATO din Europa, cu referiri directe la trupele staționate în România. Cu această ocazie, fostul președinte american a explicat: „Facem ajustări, mutăm trupele, dar numărul total rămâne neschimbat, doar redistribuim efectivele. Îmi plac românii, cred că sunt un popor grozav.” În plus, Trump a subliniat buna relație dintre Statele Unite și România.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a oferit mai multe detalii, afirmând că această rotație face parte din „viziunea noastră mai amplă pentru Europa”. El a precizat că trupele vor rămâne în România, însă vor exista modificări în ceea ce privește modul de rotație și desfășurare a acestora: „Am coordonat totul cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu aliații noștri; toți au fost anunțați din timp.”

Un jurnalist l-a întrebat pe Trump în acea zi despre o posibilă schimbare a poziției sale, având în vedere că cu doar două săptămâni înainte afirmase că nu va retrage militari din Europa, în timp ce Pentagonul a decis reducerea semnificativă a prezenței în România. Trump a răspuns clar că recomandările Pentagonului nu le ignoră, clarificând că este vorba de o reorganizare a trupelor, nu de o retragere propriu-zisă.

În replică, președintele român Nicușor Dan a postat pe platforma X (fost Twitter): „Mulțumesc, Donald Trump, pentru cuvintele foarte amabile și puternice către poporul român și pentru reafirmarea forței puternice a relației dintre națiunile noastre. Aștept cu nerăbdare să-ți mulțumesc personal.” În același mesaj, șeful statului a subliniat intenția fermă de a consolida și mai mult parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite, accentuând valorile comune care stau la baza colaborării.

Această rotație a trupelor americane a fost realizată în ultima parte a lunii octombrie și, conform oficialilor români, nu reprezintă o retragere, ci încheierea unui ciclu de rotații militare în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Din aproximativ 1.000 de militari americani care au rămas pe teritoriul României, autoritățile confirmă că prezența continuă a acestora este un angajament ferm al SUA.

Decizia a stârnit controverse și a fost criticată de numeroși oficiali americani din ambele partide majore, republicani și democrați. Kurt Volker, fost negociator al SUA pentru Ucraina, a declarat pentru Euronews că reducerea trupelor americane din România transmite „un mesaj greșit în contextul actual al relațiilor cu Rusia și președintele Putin”.

Relațiile militare și diplomatice dintre România și SUA rămân însă solide și în continuă dezvoltare, iar schimburile recente de mesaje între Nicușor Dan și Donald Trump reflectă o deschidere pentru dialog și cooperare pe termen lung, într-un moment de provocări geopolitice majore în regiune.


Foto: Inquam Photos/George Călin, site oficial Casa Albă
Autor: Radu Popescu – radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.