Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Președintele contestă legea care impune ca 40% dintre sportivi să fie români în echipele sportive

Redacția•21 decembrie 2025
Președintele contestă legea care impune ca 40% dintre sportivi să fie români în echipele sportive

Pe scurt

Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea care impune ca minimum 40% dintre sportivii din echipele ce participă la competiții naționale să fie români, argumentând că aceasta contravine principiului nediscriminării și libertății de circulație a muncitorilor, atât consacrate în Constituția României, cât și în tratatele europene. Deși susține dezvoltarea sportului românesc și sprijinirea tinerilor sportivi prin investiții în formare, șeful statului subliniază că astfel de obiective trebuie realizate într-un cadru legal compatibil cu legislația națională și europeană. El mai explică că alte state europene și regulamente UEFA arată că promovarea sportivilor pregătiți local poate fi făcută eficient fără a impune criterii de cetățenie, ci prin investiții în academii și centre de juniori. Președintele critică totodată impactul negativ al legii asupra dreptului la muncă, restricționând accesul sportivilor europeni la competițiile interne, precum și lipsa calității și clarității actului normativ, în special în privința amenzilor excesive. Controversa privind cota de 40% a sportivilor români a apărut în 2022, după ce hocheiștii maghiari din echipa națională a României au cântat imnul unei regiuni cu populație majoritar maghiară, Székely Land, fapt care a stârnit tensiuni. Această lege, inițiată de partidul AUR și adoptată recent, a generat critici imediate și era așteptat să fie contestată de președinte, inclusiv de membri ai PNL. Astfel, disputa juridică evidențiază tensiunile dintre promovarea identității naționale în sport și respectarea normelor constituționale și europene privind drepturile și libertățile fundamentale.

Președintele contestă legea care impune ca 40% dintre sportivi să fie români în echipele sportive

Președintele Nicușor Dan contestă la CCR legea ce impune ca 40% dintre sportivi să fie români

Președintele Nicușor Dan a depus o obiecție de neconstituționalitate la Curtea Constituțională a României (CCR) privind controversata lege care impune ca cel puțin 40% dintre sportivii care evoluează în echipele participante la competițiile naționale oficiale să fie cetățeni români.

Șeful statului și-a exprimat punctul de vedere, arătând că această lege încalcă principiul nediscriminării și libertatea de circulație a muncitorilor, concepte garantate atât de Constituția României, cât și de tratatele europene. „Legea face referire directă la cetățenia sportivilor, ceea ce constituie o încălcare a acestor drepturi fundamentale”, a subliniat Nicușor Dan într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, marți, 16 decembrie.

În mesajul său, președintele a reiterat susținerea fermă pentru susținerea și dezvoltarea sportului românesc, pentru sprijinirea tinerelor talente și pentru investițiile în pregătirea acestora. „Aceste obiective sunt legitime și necesare, însă ele trebuie realizate respectând atât Constituția țării, cât și normele europene pe care ne bazăm ca stat membru al Uniunii Europene”, a adăugat Dan.

Din punctul său de vedere, experiența altor țări europene și regulamentele UEFA demonstrează că sprijinirea sportivilor formați local poate fi promovată cu succes fără a impune criterii bazate pe cetățenie. Mai degrabă, aceasta se poate realiza prin investiții în academii sportive, centre de juniori și programe de antrenament dedicate.

Un alt argument adus în discuție de președintele României se referă la dreptul la muncă, care este afectat de această lege prin restricționarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Totodată, el a criticat calitatea și claritatea normelor legale, menționând că sancțiunile prevăzute depășesc cadrul general al legislației în vigoare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea și echitatea legii.

Această reglementare controversată a apărut în atenția publică în 2022, în contextul în care membri ai echipei naționale de hochei pe gheață, etnici maghiari din România, au cântat imnul regiunii Székely Land, cu o populație predominant maghiară, stârnind un val de controverse la nivel național. Majoritatea jucătorilor români de hochei provin din orașele Miercurea Ciuc și Gheorgheni, regiuni cu o comunitate etnică maghiară importantă.

Legea care obligă echipele sportive să includă un procent minim de sportivi români a fost adoptată luna trecută și a fost inițiată de partidul de extremă dreaptă Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Propunerea legislativă a fost imediat criticată de diverse forțe politice și se aștepta ca președintele să o conteste, așa cum s-a și întâmplat.

Această dispută scoate în evidență tensiunea dintre susținerea sportului autohton și obligațiile internaționale ale României privind libertatea muncii și nediscriminarea, iar decizia Curții Constituționale va fi crucială pentru modul în care va fi structurată politica sportivă în anii care urmează.

Sursa foto: Inquam Photos | Malina Norocea

Autor: Radu | redactor România Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.