Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Premierul României susține eliminarea termenului de prescriere pentru corupția gravă

Redacția•21 decembrie 2025
Premierul României susține eliminarea termenului de prescriere pentru corupția gravă

Pe scurt

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a declarat în cadrul unui interviu acordat pe 17 decembrie că nu ar trebui să existe termen de prescripție în cazurile de corupție gravă, subliniind necesitatea unor reforme profunde în sistemul judiciar. Această poziție a survenit după o investigație a Recorder, care a dezvăluit că mai mulți șefi ai principalelor instituții din justiția românească ar fi întârziat judecățile ani de zile, astfel încât faptele să fie „spălate” de termenul de prescripție, investigație ce a strâns aproape 4,8 milioane de vizualizări pe YouTube și a generat proteste în masă pentru independența justiției. Ilie Bolojan a precizat că, deși nu este specialist în domeniul juridic, consideră că pentru cazurile grave de corupție termenul de prescripție ar trebui eliminat, în timp ce pentru infracțiunile minore situația poate fi diferită. În plus, premierul a atras atenția că durata excesivă a proceselor afectează rolul educativ al justiției, deoarece oamenii uită motivele pentru care o sentință a fost pronunțată, iar astfel se pierde din memoria socială esența cazurilor. Din acest motiv, Guvernul a decis să formeze un grup de lucru format din reprezentanți ai CSM, procurori și judecători pentru a analiza aceste aspecte, iar ulterior să propună un proiect de lege care să aducă îmbunătățiri sistemului judiciar, subliniind totodată că primele reforme trebuie să vină din interiorul justiției. În același interviu, Ilie Bolojan s-a abținut de la a da vina pe fostul ministru al Justiției, actual ministru de Interne, Cătălin Predoiu, pentru starea actuală a sistemului. Tot în aceeași zi, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a promis o dezbatere amplă care să ducă la schimbări în sistemul judiciar, criticând puterea excesivă de care dispun președinții de instanță și modul subiectiv în care sunt organizate concursurile pentru aceste funcții, conform sursei Biziday. Această poziție fermă a premierului Ilie Bolojan privind nevoia de eliminare a termenului de prescripție pentru corupția gravă și angajamentul pentru reformarea justiției reflectă un răspuns direct la preocupările societății civile și la dezvăluirile recente, marcând un pas important spre o justiție mai transparentă și eficientă în România.

Premierul României susține eliminarea termenului de prescriere pentru corupția gravă

Premierul Ilie Bolojan susține eliminarea prescripției în cazurile de corupție gravă

Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat miercuri, 17 decembrie, în cadrul unui interviu, că în cazul infracțiunilor de corupție gravă nu ar trebui să existe prescripția răspunderii penale. Această poziție vine pe fondul unei investigații realizate de Recorder, care a scos la iveală întârzieri intenționate în procesele judiciare de către conducătorii unor instituții importante din sistemul de justiție românesc. Aceste întârzieri au permis, în multe cazuri, ca faptele de corupție să fie șterse prin intervenția prescripției.

Investigația video publicată de Recorder a adunat aproape 4,8 milioane de vizualizări pe YouTube și a generat proteste masive în țară, în care cetățenii cer întărirea independenței sistemului judiciar.

„Nu sunt specialist în domeniul juridic, deoarece aceasta nu este aria mea, dar consider că în cazurile de corupție gravă prescripția nu ar trebui să existe. Pentru infracțiuni minore sau pentru cele care nu afectează societatea semnificativ, situația este alta,” a afirmat Ilie Bolojan, citat de News.ro.

Durata excesivă a proceselor – o problemă majoră

Șeful executivului a mai subliniat faptul că, dincolo de problema prescripției, durata exagerată a proceselor face ca acestea să-și piardă rolul educativ și să devină neînțelese sau uitate de publicul larg. „După cinci sau șapte ani, oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință sau care a fost cazul, pentru că a dispărut din memoria socială. Durata proceselor reprezintă o chestiune esențială, iar legislația în acest domeniu trebuie revizuită.”

Din acest motiv, guvernul a decis să înființeze un grup de lucru ce va analiza aceste aspecte împreună cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), procurori și judecători, dacă aceștia vor alege să participe.

Reformele vor viza, printre altele, ridicarea prescripției

Premierul a anunțat că va fi realizată o analiză detaliată privind termenele de prescripție și că Executivul trebuie să vină cu un proiect de lege care să aducă îmbunătățiri sistemului de justiție. Totodată, Bolojan a evidențiat că prima serie de reforme trebuie să fie realizată din interiorul sistemului judiciar.

În timpul interviului, premierul a evitat să îl tragă la răspundere pe fostul ministru al Justiției, actualmente ministru de Interne, Cătălin Predoiu, pentru starea actuală a sistemului judiciar.

Promisiuni pentru dezbateri și reforme în sistemul de justiție

În aceeași zi, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, și-a exprimat angajamentul pentru organizarea unei dezbateri care să conducă la schimbări în sistemul judiciar. El a criticat concentrarea excesivă a puterii în mâinile președinților de instanțe, subliniind că selecțiile pentru acest rol sunt adesea bazate pe interviuri subiective, conform Biziday.

Declarația premierului Ilie Bolojan vine într-un moment esențial pentru justiția românească, când opinia publică cere cu ardoare reforme profunde pentru a elimina impunitatea și întârzierile flagrante în soluționarea dosarelor de corupție. Eliminarea prescripției în cazul infracțiunilor grave ar putea fi o piatră de temelie în reconsolidarea încrederii în justiție și în asigurarea responsabilității celor care abuzează de putere.

(Photo source: gov.ro)
radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.