Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Premierul României se deplasează la Viena pentru discuții privind cooperarea energetică și consolidarea relațiilor bilaterale

Redacția•06 decembrie 2025
Premierul României se deplasează la Viena pentru discuții privind cooperarea energetică și consolidarea relațiilor bilaterale

Pe scurt

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, va efectua o vizită oficială la Viena în perioada 3-4 decembrie, cu scopul principal de a consolida cooperarea energetică și relațiile bilaterale între România și Austria, la invitația cancelarului federal austriac Christian Stocker. Agenda oficială include întâlniri cu cancelarul Stocker și miniștrii austrieci Claudia Plakolm (Europa, integrare și familie), Wolfgang Hattmannsdorfer (economie, energie și turism) și Markus Marterbauer (finanțe), dar și discuții private și extinse cu delegațiile celor două țări și un prânz de lucru cu reprezentanți ai companiilor românești și austriece. De asemenea, Bolojan va participa la recepția organizată cu prilejul Zilei Naționale a României la Ambasada României în Austria. Guvernul român evidențiază că vizita urmărește nu doar întărirea relațiilor politice și economice, ci și o mai bună coordonare la nivel regional și european, în contextul provocărilor actuale, cu accent pe diversificarea investițiilor în diverse sectoare economice. Prioritatea esențială a acestei întâlniri este intensificarea cooperării în sectorul energetic, vizând asigurarea unor prețuri accesibile la electricitate, sporirea securității energetice regionale și accelerarea proiectelor de interconectare electrică între statele vecine, aspecte ce vor fi discutate direct de Ilie Bolojan cu cancelarul Stocker. Totodată, vor fi abordate și sprijinul Austriei pentru candidatura României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Înainte de sosirea la Viena, prim-ministrul român se va opri la Budapesta pentru discuții cu premierul ungar Viktor Orbán și președintele UDMR, Kelemen Hunor, concentrate pe cooperarea regională România-Ungaria-Austria în domeniul proiectelor de interconectare electrică. La delegația română din Viena vor participa ministrul energiei Bogdan Ivan, ministrul afacerilor externe Oana Țoiu, șeful Cancelariei Mihai Jurca și secretarul de stat Dragoș Hotea, subliniind o colaborare strategică și aprofundată între cele două țări în domenii cheie pentru dezvoltarea regională și europeană.

Premierul României se deplasează la Viena pentru discuții privind cooperarea energetică și consolidarea relațiilor bilaterale

Premierul Ilie Bolojan în vizită oficială la Viena pentru consolidarea cooperării energetice și a relațiilor bilaterale

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, va efectua o vizită oficială la Viena, în perioada 3-4 decembrie, centrată în special pe cooperarea în domeniul energiei și pe întărirea relațiilor bilaterale dintre România și Austria. Această deplasare se face la invitația cancelarului federal austriac, Christian Stocker, a anunțat guvernul român.

Agenda vizitei prevede mai multe întâlniri oficiale cu cancelarul Stocker, care va fi însoțit de Claudia Plakolm, ministrul federal pentru Europa, integrare și familie, Wolfgang Hattmannsdorfer, ministrul federal al economiei, energiei și turismului, precum și Markus Marterbauer, ministrul de finanțe al Austriei.

În cadrul unui program intens, premierul Bolojan va avea o discuție privată cu omologul său austriac, urmată de o analiză detaliată alături de delegațiile celor două țări. De asemenea, va participa la un prânz de lucru la care vor fi prezenți reprezentanți ai companiilor românești și austriece. Partea oficială se va încheia cu recepția de Ziua Națională a României, organizată de Ambasada României la Viena.

Guvernul României a declarat că „principalul obiectiv al acestei vizite este întărirea relațiilor bilaterale, atât pe plan politic, cât și economic, precum și îmbunătățirea coordonării la nivel regional și european, în contextul provocărilor actuale din zonă. Cooperarea economică va viza și alte sectoare cu potențial pentru investiții crescute pe ambele piețe.”

Un punct central al discuțiilor îl va reprezenta colaborarea în sectorul energetic. Prioritatea o constituie asigurarea unor prețuri accesibile la electricitate, sporirea securității energetice regionale și accelerarea proiectelor menite să îmbunătățească interconexiunile electrice dintre statele vecine. Premierul Bolojan intenționează să abordeze aceste teme în mod direct cu cancelarului Stocker.

Pe agenda discuțiilor se va afla și sprijinul Austriei pentru candidatul României la Organizatia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Această susținere este importantă în vederea integrării României în acest prestigios organism internațional.

Înainte de a ajunge la Viena, Ilie Bolojan va face o oprire în Budapesta pentru o întrevedere cu premierul Ungariei, Viktor Orbán. La discuții va participa și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Temele principale ale acestei întrevederi vor fi cooperarea trilaterală România-Ungaria-Austria, în special pe proiectele regionale de interconectare a rețelelor electrice.

Din delegația română care îl însoțește pe premierul Bolojan la Viena fac parte ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarul de stat Dragoș Hotea.

Această vizită vine într-un moment crucial pentru stabilitatea energetică și colaborarea regională, iar dialogul bilateral între România și Austria promite să aducă rezultate importante nu doar pentru cele două state, ci și pentru întreaga regiune central-europeană.

Irina Marica – irina.marica@romania-insider.com
(Foto: Gov.ro)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.