Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Premierul României, încrezător în reformele administrației locale și legea pensiilor magistraților

Redacția•07 noiembrie 2025
Premierul României, încrezător în reformele administrației locale și legea pensiilor magistraților

Pe scurt

Prim-ministrul Ilie Bolojan și-a exprimat încrederea că până la sfârșitul lunii noiembrie coaliția de guvernare va reuși să adopte restul celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare, incluzând legea privind raționalizarea administrației publice și legea pensiilor magistraților, subliniind că fără adoptarea legii administrației publice, planificarea bugetului pe anul viitor nu poate fi realizată „în mod sănătos”. În această săptămână, coaliția a convenit reducerea cu 13.000 a numărului angajaților din administrația locală, urmând ca Ministerul Dezvoltării să finalizeze documentul oficial săptămâna viitoare. Legea pensiilor magistraților este considerată „un must” de către Bolojan, care speră la o adoptare rapidă, în maxim două săptămâni, deși social-democrații cer consultări mai ample, iar magistrații resping discuțiile pe această temă. Dacă pachetul de măsuri nu va fi adoptat, consolidarea fiscală pentru un deficit de 6% din PIB în 2026 nu va fi credibilă pentru investitori, iar dobânda la datoria publică va ajunge la 60 miliarde lei, adică 3% din PIB, reprezentând aproape jumătate din deficit. De asemenea, premierul a amintit că pe lângă legea pensiilor magistraților, legea privind măsurile fiscale trebuie revizuită conform recomandărilor Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale două articole din aceasta, așteptând motivarea pentru a putea reface și adopta pachetul fiscal și pe cel al magistraților. Legea fiscală include și controversata „taxă pe afiliere”, ce limitează deductibilitatea cheltuielilor cu afiliații din străinătate, afectând companiile multinaționale. Proiectele din pachet au impact atât asupra colectării veniturilor bugetare, cât și asupra echității sociale și justiției sociale minime, a punctat Bolojan. În cazul în care adoptarea nu va fi rapidă, prim-ministrul nu exclude utilizarea procedurii accelerate, care poate ocoli votul în Parlament, existând riscul unei moțiuni de neîncredere, în special pentru pachetul fiscal ce necesită re-legiferare post-decisii CCR, evidențiind astfel atât urgența reformelor în administrația locală, cât și în domeniul pensiilor magistraților, esențiale pentru sustenabilitatea economică și echilibrul social din România.

Premierul României, încrezător în reformele administrației locale și legea pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan, optimist privind reformele în administrația locală și legea pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan și-a exprimat pe 6 noiembrie speranța că coaliția de guvernare va reuși să adopte până la finalul acestei luni restul măsurilor din cel de-al doilea pachet bugetar, printre care legea pentru reorganizarea administrației publice locale și legea privind pensiile magistraților. Șeful Executivului a subliniat că fără aprobarea legii privind administrația publică planificarea bugetară pentru anul viitor nu poate fi realizată într-un mod „sănătos”.

Potrivit informațiilor, coaliția de guvernare a convenit în această săptămână asupra reducerii cu 13.000 a numărului angajaților din administrația locală, însă documentul final care să oficializeze această decizie urmează să fie întocmit de Ministerul Dezvoltării până săptămâna viitoare.

Premierul a punctat că adoptarea legii privind pensiile magistraților este „imperativă” și și-a exprimat speranța ca aceasta să fie votată în cel mult două săptămâni, conform datelor transmise de News.ro. Totuși, aceste așteptări sunt considerate optimiste, având în vedere poziția social-democraților care solicită consultări mai largi cu organismele magistraților, care, în prezent, resping orice discuție pe această temă.

Ilie Bolojan a avertizat că fără aprobarea celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare, consolidarea fiscală cu un deficit țintit de 6% din PIB în 2026 nu va avea credibilitate în fața investitorilor. Mai mult, neadoptarea acestor măsuri va genera cheltuieli cu dobânzile la datoria publică de aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, anul viitor, dobânzile reprezentând aproape jumătate din deficit.

În discuție a fost adus și faptul că, pe lângă legea pensiilor magistraților, există încă o lege din pachet ce necesită revizuire în conformitate cu recomandările Curții Constituționale – legea privind măsurile fiscale. „Practic, în acest moment, două legi sunt blocate de deciziile Curții Constituționale. Una dintre ele este legea pachetului fiscal, unde două articole au fost declarate neconstituționale. Așteptăm motivarea, sper să o primim în zilele următoare, astfel încât să putem lua decizii atât în privința pachetului fiscal, cât și asupra legii privind magistrații și să revenim cu aceste proiecte pentru adoptare,” a explicat premierul.

Legea pachetului fiscal include, printre altele, așa-numita „taxă pe afiliere”, care limitează deductibilitatea cheltuielilor cu filialele străine, creând probleme semnificative companiilor multinaționale.

Ilie Bolojan a subliniat că aceste inițiative legislative din al doilea pachet bugetar au un impact nu doar asupra colectării veniturilor bugetare, ci și asupra echității sociale și a justiției sociale minime.

Întrebat dacă ar putea recurge la o procedură accelerată de adoptare, care să nu implice vot direct, dar care ar putea declanșa o moțiune de cenzură, premierul a menționat că cel puțin pentru legea pachetului fiscal, ce trebuie re-legiferată după decizia Curții Constituționale, această opțiune este posibilă.

Aceste măsuri sunt cruciale pentru asigurarea unei gestiuni financiare responsabile în următorii ani și pentru întărirea încrederii investitorilor în economia românească.

Foto: Gov.ro
Contact autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.