Pe scurt
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, și-a exprimat opoziția față de majorarea salariului minim brut în 2026, susținând că o astfel de decizie ar declanșa o reacție în lanț de creșteri salariale în întregul sector public și ar impune o povară nesustenabilă asupra bugetului de stat, conform unui raport al Ziarul Financiar. Vorbind într-o ședință a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, Bolojan a subliniat că, deși recunoaște provocările cu care se confruntă angajații cu salarii mici în contextul creșterii costurilor de trai, guvernul trebuie să mențină disciplina fiscală. Chiar dacă guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul următor, o creștere a salariului minim ar conduce automat la creșteri ale altor salarii din sectorul public, ceea ce România nu își poate permite. Premierul a explicat că mai mult de 40 de mecanisme legislative și bugetare sunt direct legate de salariul minim, inclusiv diverse indemnizații, prime și grile de salarizare, iar orice ajustare în sus ar genera cheltuieli colaterale mai mari în sectorul public. Datele guvernamentale arată că productivitatea muncii în 2025 a crescut cu 5%, în timp ce salariile au crescut cu peste 9%, iar guvernul avertizează că o creștere a salariilor care nu este susținută de productivitate ar putea alimenta inflația, afectând disproporționat gospodăriile cu venituri mici. Bolojan a evidențiat, de asemenea, disparitățile regionale, afirmând că o creștere uniformă a salariului minim ar penaliza județele mai sărace, amenințând locurile de muncă cu calificare redusă, în special în zonele rurale și orașele mici. Consultările între guvern, angajatori și sindicate vor continua în noiembrie, cu o decizie finală privind salariul minim pe 2026 așteptată la sfârșitul lunii viitoare.
Premierul României, Ilie Bolojan, și-a exprimat poziția fermă împotriva creșterii salariului minim brut de bază în 2026. Argumentul său principal se concentrează pe efectele de domino pe care o asemenea decizie le-ar avea, provocând majorări salariale în sectorul public și creând o povară bugetară pe care statul nu o poate susține, conform unui raport al Ziarului Financiar.
La o întâlnire a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, Bolojan a recunoscut dificultățile cu care se confruntă lucrătorii cu venituri mici în fața creșterii costului vieții. Totuși, el a subliniat că guvernul trebuie să rămână fidel disciplinei fiscale.
„Deși guvernul a decis plafonarea salariilor în sectorul public pentru anul următor, o creștere a salariului minim va determina în mod inevitabil o majorare a salariilor în sectorul public, o creștere pe care România nu și-o poate permite anul viitor,” a explicat premierul.
Bolojan a detaliat faptul că peste 40 de mecanisme legislative și bugetare sunt direct corelate cu salariul minim, incluzând diverse alocații, sporuri și grile de salarizare. Orice ajustare ascendentă ar duce la cheltuieli suplimentare considerabile pentru sectorul public.
Datele guvernamentale arată că în 2025 productivitatea muncii a crescut cu 5%, în timp ce salariile au înregistrat o creștere de peste 9%. Autoritățile avertizează că o creștere suplimentară a salariilor, care nu este sprijinită de productivitate, ar putea alimenta inflația, afectând în special gospodăriile cu venituri mici.
De asemenea, Bolojan a atras atenția asupra disparităților regionale, subliniind că o creștere uniformă a salariului minim ar putea penaliza județele mai sărace, amenințând locurile de muncă cu calificare scăzută, mai ales în zonele rurale și orașele mici.
Discuțiile între guvern, angajatori și sindicate vor continua în luna noiembrie, urmând ca decizia finală privind salariul minim din 2026 să fie luată până la sfârșitul lunii următoare.
(Photo source: Gov.ro)
Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
