Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Premierul României, Ilie Bolojan, o propune pe co-fondatoarea Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu, ca viceprim-ministru.

Redacția30 octombrie 2025
Premierul României, Ilie Bolojan, o propune pe co-fondatoarea Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu, ca viceprim-ministru.

Pe scurt

Prim-ministrul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, pentru poziția de viceprim-ministru, conform unei declarații guvernamentale emise pe 28 octombrie. Gheorghiu este cunoscută pentru contribuția sa la construirea unui spital pentru copii bolnavi de cancer sau alte boli grave, proiect finanțat prin donații, amplasat pe terenul Spitalului Marie Curie din București și care se întinde pe o suprafață de 12.000 de metri pătrați, având peste 140 de paturi. În ultimul deceniu, a coordonat strângerea de fonduri de peste 100 de milioane de euro, implicând peste 500.000 de donatori individuali și 10.000 de companii, ceea ce a contribuit semnificativ la schimbarea percepției publice asupra responsabilității statului în domeniul sănătății. Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal (PNL), a mulțumit Oanei Gheorghiu pentru dorința sa de a contribui la reformele esențiale de care România are nevoie și a subliniat că numirea sa face parte dintr-un efort mai larg de a 'mobiliza toată energia disponibilă pentru a construi un stat care funcționează mai eficient pentru cetățenii săi'. Totuși, propunerea a generat tensiuni politice în cadrul coaliției de guvernare. Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat (PSD), partenerul de coaliție, a cerut retragerea propunerii, avertizând că aceasta ar putea 'compromite relația României cu Statele Unite' și ar conduce la un 'dezastru diplomatic'. Grindeanu a criticat și 'vocile anti-americane' din guvern, sugerând că numirea Oanei Gheorghiu ar putea submina credibilitatea României cu aliatul său transatlantic. În februarie, Gheorghiu a făcut mai multe postări critice pe rețelele sociale la adresa liderilor americani, incluzând criticile la adresa partidului PSD și a conducerii sale. Dacă va fi oficial numită, Oana Gheorghiu îl va înlocui pe Dragoș Anastasiu, care a demisionat în iulie după ce a devenit martor într-un caz de corupție mai vechi legat de una dintre companiile sale.

Premierul României, Ilie Bolojan, o propune pe co-fondatoarea Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu, ca viceprim-ministru.

Prim-ministrul Ilie Bolojan o propune pe Oana Gheorghiu, co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, ca viceprim-ministru

Într-o declarație guvernamentală emisă marți, 28 octombrie, prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a anunțat nominalizarea Oanei Gheorghiu, co-fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, pentru poziția de viceprim-ministru. Propunerea a fost înaintată oficial președintelui Nicușor Dan pentru aprobare.

Cunoscută pentru implicarea sa în proiecte caritabile, Oana Gheorghiu a pus bazele unui spital destinat copiilor cu cancer și alte boli grave, un proiect finanțat exclusiv din donații. Acest spital, amplasat în incinta Spitalului Marie Curie din București, se întinde pe o suprafață de 12.000 de metri pătrați, dispune de nouă etaje și oferă peste 140 de paturi.

Pe parcursul ultimului deceniu, Gheorghiu a gestionat strângerea de fonduri de peste 100 de milioane de euro din donații private și sponsorizări. Contribuția sa a implicat peste 500.000 de donatori individuali și 10.000 de companii, conform declarației guvernamentale. Munca ei a fost lăudată pentru transformarea percepțiilor publice asupra responsabilității statului în domeniul sănătății.

Oana Gheorghiu este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, specializată în management economic.

Liderul Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a exprimat recunoștința față de Gheorghiu: „Îi mulțumim pentru disponibilitatea de a contribui la reformele esențiale de care România are nevoie în acest moment.” Biroul prim-ministrului a prezentat această numire ca parte dintr-un efort mai amplu de a „mobiliza toate energiile disponibile pentru a construi un stat care funcționează mai eficient pentru cetățenii săi.”

Nominalizarea a generat însă tensiuni politice în cadrul coaliției de guvernare. Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat (PSD), partener de coaliție, a făcut apel la Bolojan să retragă propunerea, avertizând că ar putea „deteriora relația României cu Statele Unite” și provoca un „dezastru diplomatic.”

Într-o postare pe rețelele sociale, Grindeanu a criticat ceea ce a numit „voci anti-americane” din guvern, sugerând că numirea Oanei Gheorghiu ar putea afecta credibilitatea României față de partenerul său transatlantic. „Într-un guvern deja plin de voci critice la adresa administrației Trump, cum ajută astfel de numiri la consolidarea eforturilor României pe probleme cheie cu aliatul nostru transatlantic? Reamintesc de Visa Waiver - un pas mult așteptat de toți românii!”, a declarat Grindeanu. El a îndemnat pe Ilie Bolojan să „reconsiderare acest pas instituțional” și să consulte PSD înainte de a face astfel de decizii de nivel înalt.

În luna februarie, în urma unei dispute la Casa Albă între președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, președintele american Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance, Oana Gheorghiu a postat mai multe comentarii critice pe rețelele sociale adresate liderilor americani.

Dacă va fi numită oficial ca viceprim-ministru, Oana Gheorghiu îl va înlocui pe Dragoș Anastasiu, care a demisionat la sfârșitul lunii iulie după ce s-a dezvăluit că fusese martor într-un caz mai vechi de corupție legat de una dintre companiile sale.

Foto sursă: Inquam Photos / Octav Ganea

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.