Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Premierul României anunță adoptarea bugetului 2026 la sfârșitul lunii ianuarie

Redacția•11 decembrie 2025
Premierul României anunță adoptarea bugetului 2026 la sfârșitul lunii ianuarie

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că bugetul de stat al României pentru anul 2026 va fi adoptat abia la sfârșitul lunii ianuarie, din cauza necesității ca Parlamentul să aprobe mai întâi un pachet legislativ esențial pentru asigurarea predictibilității și respectarea țintelor privind deficitul bugetar. Aceasta decizie vine în contextul în care guvernul lucrează la alinirea politicii fiscale cu angajamentele asumate în cadrul cadrului bugetar al Uniunii Europene, vizând o consolidare fiscală de două puncte procentuale, pentru un deficit estimat între 6% și 6,5% în 2026. Premierul a subliniat, într-un interviu pentru B1 TV, că aprobarea tuturor legilor conexe este precondiția pentru finalizarea bugetului, ceea ce va asigura coerența și stabilitatea cadrului fiscal. De asemenea, a evidențiat obiectivul guvernului de a prezenta un buget care să sprijine reducerea deficitului, dar și dezvoltarea economică în a doua jumătate a anului viitor, anticipând o scădere semnificativă a inflației în 2026, ceea ce va crea un climat favorabil investițiilor. Bolojan a menționat, totodată, intenția guvernului de a evita revizuiri ulterioare ale bugetului după adoptare, motiv pentru care toate actele normative necesare trebuie finalizate anterior adoptării acestuia. Astfel, adoptarea bugetului rămâne strâns legată de desfășurarea procedurilor parlamentare, iar scopul central rămâne crearea condițiilor pentru o dezvoltare economică sustenabilă în a doua parte a anului 2026. Această abordare transparentă și responsabilă subliniază angajamentul României față de disciplina fiscală și stabilitatea economică în context european.

Premierul României anunță adoptarea bugetului 2026 la sfârșitul lunii ianuarie

Premierul Ilie Bolojan: Bugetul de stat pentru 2026 va fi adoptat la finalul lunii ianuarie

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, 10 decembrie, că bugetul de stat pentru anul 2026 va fi aprobat abia la sfârșitul lunii ianuarie. Această amânare este motivată de necesitatea ca Parlamentul să ratifice mai întâi o serie de legi esențiale, menite să asigure predictibilitatea și respectarea țintelor de deficit ale României. Declarațiile premierului au fost făcute în contextul în care Guvernul lucrează pentru a alinia politica fiscală cu angajamentele asumate în cadrul cadrului bugetar al Uniunii Europene, vizând o consolidare fiscală de circa 2 puncte procentuale, pentru a reduce deficitul la un nivel între 6% și 6,5% în 2026.

Într-un interviu pentru B1 TV, Ilie Bolojan a precizat că adoptarea bugetului este condiționată de finalizarea procesului parlamentara pentru mai multe legi fundamentale ce stabilesc cadrul fiscal al țării, potrivit relatărilor Digi24. El a subliniat că obiectivul Guvernului este să prezinte un buget care să sprijine reducerea deficitului, însă, în același timp, să permită dezvoltarea economică în a doua parte a anului viitor.

Premierul a explicat că este important ca pachetul legislativ să fie adoptat înainte ca bugetul să fie finalizat, pentru a menține coerența și previzibilitatea deciziilor economice. Conform afirmațiilor sale, se estimează o scădere semnificativă a inflației în 2026, ceea ce va crea condiții mai favorabile pentru investiții, o dată cu stabilizarea perspectivei fiscale.

De asemenea, Ilie Bolojan a punctat că Guvernul urmărește să evite revizuiri ulterioare ale bugetului după ce acesta va fi adoptat, motiv pentru care toate legile necesare trebuie să fie încheiate din timp. „Sfârșitul lunii ianuarie. Depindem de procedurile parlamentare, depindem de adoptarea tuturor legilor care ne vor permite să avem un buget predictibil, care să ne ducă către atingerea țintei”, a declarat premierul pentru B1 TV. El a adăugat că scopul este crearea „condițiilor pentru dezvoltare în a doua jumătate a anului viitor”.

Această abordare a Guvernului reflectă o dorință clară de a menține disciplina fiscală în contextul economic actual, în ton cu orientările Uniunii Europene, dar fără a sacrifica perspectivele de creștere și investiții. Adoptarea cu întârziere a bugetului ar putea părea o provocare, însă asigurarea unui cadru legislativ stabil anterior face parte dintr-un plan mai amplu de garantare a unei politici publice coerente și responsabile.

Foto: Gov.ro
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.