Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Premierul moldovean Alexandru Munteanu efectuează prima vizită oficială la București, întâlniri cu premierul și președintele României

Redacția•13 noiembrie 2025
Premierul moldovean Alexandru Munteanu efectuează prima vizită oficială la București, întâlniri cu premierul și președintele României

Pe scurt

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a efectuat prima sa vizită oficială în străinătate de la preluarea mandatului, sosind în București pe 13 noiembrie 2025, unde s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan și cu premierul român Ilie Bolojan, urmată de o vizită la Parlament, unde a discutat cu președintele Senatului, Mihai Abrudean. În cadrul acestor discuții, s-a reafirmat sprijinul ferm și sincer al României pentru dezvoltarea și integrarea europeană a Republicii Moldova, cu accent pe reforme și modernizarea statului, România fiind considerată partener strategic și cel mai apropiat susținător al Chișinăului. Premierul român Ilie Bolojan a evidențiat cooperarea în domenii cheie precum infrastructura energetică și de transport – menționând proiecte precum linia electrică Suceava-Bălți, reabilitarea și electrificarea căii ferate Iași-Ungheni, precum și construcția podului Ungheni care va lega republica de autostrada A8 – și a subliniat rolul investițiilor firmelor românești în crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică a Moldovei. În replică, Alexandru Munteanu a mulțumit României pentru sprijinul acordat și a evidențiat planurile comune pentru următorii 10 ani, cu proiecte concrete precum modernizarea podurilor la Sculeni, Cahul și Leușeni până în 2027, plus construcția a patru noi poduri peste Prut, dar și extinderea conectivității energetice prin finalizarea liniei electrice Chișinău-Vulcănești și alte două conexiuni planificate la Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș. Vizita marchează o consolidare a parteneriatului strategic româno-moldovean, axat pe integrarea europeană, cooperarea bilaterală intensivă și dezvoltarea unor proiecte comune menite să aducă beneficii substanțiale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, reafirmând solidaritatea și angajamentul comun pentru prosperitate regională și unitate.

Premierul moldovean Alexandru Munteanu efectuează prima vizită oficială la București, întâlniri cu premierul și președintele României

Premierul moldovean Alexandru Munteanu efectuează prima vizită oficială la București, întâlniri cu conducerea României

Joi, 13 noiembrie 2025, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a efectuat în premieră prima sa vizită oficială în străinătate după preluarea mandatului, alegând Bucureștiul ca destinație. În cadrul acestei vizite, Munteanu s-a întâlnit cu președintele României, Nicușor Dan, precum și cu omologul său român, prim-ministrul Ilie Bolojan. Totodată, premierul moldovean a vizitat sediul Parlamentului României, unde a avut o discuție cu președintele Senatului, Mihai Abrudean.

România - un sprijin ferm și sincer pentru Republica Moldova

După întâlnirea cu Alexandru Munteanu, președintele Nicușor Dan a subliniat angajamentul ferm al României în susținerea Republicii Moldova la toate nivelurile, cu un accent special pe modernizarea statului, reforme și integrarea europeană. "România rămâne cel mai sincer și mai puternic susținător al Moldovei în drumul său european, iar cooperarea noastră aduce beneficii concrete cetățenilor ambelor țări", a declarat șeful statului român.

Pe pagina sa de Facebook, Nicușor Dan a transmis: „Am încurajat noul guvern să acționeze cu hotărâre și responsabilitate, cu accent pe creșterea economică, bunăstarea cetățenilor și integrarea în Uniunea Europeană.”

Sprijinul României pentru viitorul european al Moldovei

Prim-ministrul Ilie Bolojan a reafirmat susținerea României după întâlnirea cu premierul moldovean, menționând că România va colabora strâns cu guvernul de la Chișinău. „Accesul în Uniunea Europeană este singura cale care poate răspunde aspirațiilor viitoare și poate îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor Republicii Moldova”, a transmis Bolojan printr-un mesaj pe platforma X.

În declarațiile comune susținute alături de Alexandru Munteanu, prim-ministrul român a evidențiat faptul că România va continua să fie un partener strategic și cel mai apropiat susținător al Moldovei. În discuții au fost aduse în atenție proiecte majore de interconectare a infrastructurilor energetice și de transport, printre care se numără linia electrică de înaltă tensiune Suceava-Bălți, reabilitarea și electrificarea liniei feroviare Iași-Ungheni cu fonduri europene, precum și construcția podului de la Ungheni, care va face legătura cu autostrada A8.

Bolojan a punctat și progresul în domeniul comerțului bilateral, precum și investițiile tot mai consistente ale companiilor românești în Moldova: „Companiile românești se află în fruntea eforturilor de investiții, contribuind semnificativ la crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea societății moldovenești.”

Perspectivele de colaborare ale celor două guverne

În replică, Alexandru Munteanu a mulțumit României pentru sprijinul oferit în diverse domenii și a evidențiat potențialul crescător de proiecte comune în sectoarele economic, educațional și infrastructural. „Republica Moldova și România sunt legate printr-o relație aparte, bazată pe o legătură indivizibilă între cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului. România a fost mereu alături de noi, oferind încredere și sprijin în parcursul nostru european”, a subliniat premierul moldovean într-un comunicat comun cu Ilie Bolojan.

Printre proiectele concrete menționate se numără modernizarea podurilor de la Sculeni-Sculeni, Cahul-Oancea și Leușeni-Albița până în 2027, precum și construcția a încă patru noi poduri peste râul Prut, care desparte cele două țări.

Oficialii au insistat, de asemenea, pe importanța proiectelor majore de conectare energetică, cum ar fi finalizarea liniei electrice de înaltă tensiune Chișinău-Vulcănești până la sfârșitul acestui an și planificarea a două noi conexiuni în anii următori: Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș.

O vizită ce simbolizează prietenia și sprijinul reciproc

Cu doar câteva ore înainte de a pleca spre București, Alexandru Munteanu a transmis un mesaj video în care a afirmat: „Mergem în vizită la prietenii noștri din România, susținători ai parcursului nostru european. Suntem foarte bucuroși că prima noastră vizită oficială este la București.”

Această vizită marchează un pas important în întărirea relațiilor bilaterale și reflectă angajamentul comun pentru realizarea unor proiecte durabile, menite să transforme așteptările cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului în rezultate palpabile.

Foto surse: Nicușor Dan (Facebook), Ilie Bolojan (X)
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.