Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Premierul Bolojan anunță posibilitatea eliminării taxei pe cifra de afaceri în România

Redacția•24 noiembrie 2025
Premierul Bolojan anunță posibilitatea eliminării taxei pe cifra de afaceri în România

Pe scurt

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a anunțat pe 21 noiembrie că în decembrie va fi luată o decizie privind impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) aplicat companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, a căror taxă pe profit de 16% este mai mică de 1% din cifra de afaceri, potrivit Economica.net. Bolojan a subliniat că investitorii au semnalat impactul excesiv al acestui impozit, ceea ce a dus la propunerea de eliminare a IMCA, măsură care a stârnit critici dure din partea Partidului Social Democrat (PSD), acuzând guvernul că „taxează săracii și anulează taxele pentru bogați”. Un studiu realizat de The Tax Institute și citat de Ziare.com, care a analizat situațiile financiare ale companiilor listate la Bursa de Valori București pentru perioada 2022-2024, a relevat că firmele afectate de IMCA reprezintă 40% din cifra totală de afaceri economică, adică peste 200 de miliarde de euro, și angajează 22% din forța de muncă din sectorul privat românesc, respectiv circa 1 milion de angajați. Cercetarea a mai evidențiat că impozitul minimal pe cifra de afaceri afectează disproporționat sectoare strategice precum industria manufacturieră, în special industria auto, dar și domenii cu marje reduse de profit și companii cu capital românesc, ceea ce generează o povară fiscală importantă și pune în pericol competitivitatea acestor sectoare. Această dezbatere intensă privind IMCA reflectă tensiunile din economia românească referitoare la echilibrul fiscal între stimularea investițiilor și asigurarea contribuțiilor juste la buget în condițiile unei piețe dinamice și complexe.

Premierul Bolojan anunță posibilitatea eliminării taxei pe cifra de afaceri în România

România ar putea renunța la taxa pe cifra de afaceri, anunță premierul Ilie Bolojan

Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat pe 21 noiembrie că în cursul lunii decembrie va fi luată o decizie cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Această taxă vizează companiile cu o cifră de afaceri de cel puțin 50 milioane de euro, ale căror impozit pe profit de 16% este calculat să fie mai mic de 1% din cifra de afaceri, a raportat Economica.net. Șeful Guvernului a subliniat că investitorii și mediul de afaceri au semnalat probleme legate de impactul excesiv al acestei taxe, care ar putea afecta negativ activitatea companiilor mari.

Controverse în jurul impozitului minim pe cifra de afaceri

Propunerea de eliminare a IMCA a fost puternic contestată de Partidul Social Democrat (PSD), care acuză actuala guvernare că „impozitează sărăcia și anulează taxele pentru bogați”. Această opinie reflectă o dispută politică intensă pe tema politicilor fiscale, în care PSD susține că măsurile guvernamentale avantajează marile companii în detrimentul sectorului mic și mijlociu.

Impactul IMCA în economia românească

Un studiu realizat de The Tax Institute, citat de Ziare.com, a analizat situația financiară a companiilor listate la Bursa de Valori București în perioada 2022-2024. Conform cercetării, firmele supuse impozitului minim pe cifra de afaceri generează aproximativ 40% din totalul cifrei de afaceri a economiei naționale, adică peste 200 miliarde euro, și angajează aproape 22% din forța de muncă din sectorul privat românesc, adică aproximativ 1 milion de angajați.

Această taxă afectează în mod disproporționat sectoarele strategice ale economiei, precum industria prelucrătoare — cu un accent deosebit pe industria auto — dar și segmentele cu marje de profit relativ scăzute. În plus, IMCA pune o povară financiară mai mare pe firmele cu capital românesc, ceea ce ridică întrebări privind echitatea și sustenabilitatea fiscală a impozitului.

Context și impact asupra mediului de afaceri

Introducerea impozitului minim a avut ca scop majorarea veniturilor la bugetul de stat prin implicarea companiilor cu profituri mici sau chiar pierderi contabile, dar cu cifre de afaceri considerabile. Totuși, criticii susțin că, în practică, acest impozit poate genera presiuni financiare excesive asupra unor firme importante pentru economia națională, ceea ce ar putea duce la reducerea investițiilor și a locurilor de muncă.

Premierul Bolojan a afirmat că în următoarele săptămâni se va lua o decizie finală în această privință, ținând cont de observațiile mediului de afaceri și ale experților fiscali. Se așteaptă ca această măsură să fie analizată cu atenție, luând în calcul atât nevoile bugetare, cât și necesitatea de a stimula un climat de afaceri sănătos și competitiv.

Rezumat și perspective

În concluzie, guvernul României urmează să decidă în decembrie dacă va elimina taxa minimă pe cifra de afaceri care afectează companiile mari ale țării. Această decizie vine după multiple contestații din partea investitorilor și a unor partide politice, în contextul unui studiu ce relevă un impact semnificativ al acestei taxe asupra unor sectoare esențiale ale economiei și a unei părți importante a forței de muncă din sectorul privat.

Rămâne de văzut dacă Guvernul va menține această taxă controversată sau dacă va opta pentru alternative fiscale care să echilibreze nevoile statului cu susținerea mediului economic și a angajaților din companiile mari.

Foto: Gov.ro
Contact redactare: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.