Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Portul Constanţa, în top 10 Europa în 2024, chiar și cu volum de marfă mai redus

Redacția•06 decembrie 2025
Portul Constanţa, în top 10 Europa în 2024, chiar și cu volum de marfă mai redus

Pe scurt

Portul Constanţa din România a urcat pe locul al 10-lea între porturile maritime europene în funcţie de volumul de marfă manipulat în 2024, deşi a gestionat puţin peste 50 milioane de tone, în scădere cu 14% faţă de cele 67 milioane de tone procesate în 2023, conform datelor Eurostat citate de Ziarul Financiar. Această poziţie a fost obţinută nu prin creşterea activităţilor portului, ci datorită diminuărilor mai accentuate înregistrate de alte porturi europene, Portul Constanţa înregistrând cel mai semnificativ declin procentual din Uniunea Europeană anul trecut. La nivelul UE, porturile maritime au manipulat aproximativ 3,4 miliarde de tone în 2024, un volum similar cu 2023, dar sub maximele ultimului deceniu, precum 3,6 miliarde de tone în 2019. Rotterdam a rămas cel mai mare port de mărfuri din bloc, cu 397 milioane de tone, urmat de Antwerp-Bruges cu 244 milioane tone şi Hamburg cu 97 milioane tone. Dintre cele zece porturi de top, patru au înregistrat creşteri în 2024, printre care Valencia (+3,6%) şi Algeciras (+2,6%), ambele în Spania, în timp ce Constanţa a consemnat o contracţie de 14,3% şi Gdańsk din Polonia un declin de 11%. Această evoluţie evidenţiază atât dinamica pieţei europene de handling maritim, cât şi poziţia strategică a Portului Constanţa în cadrul infrastructurii logistice regionale.

Portul Constanţa, în top 10 Europa în 2024, chiar și cu volum de marfă mai redus

Portul Constanţa, între primele 10 porturi europene, în ciuda scăderii volumului de marfă în 2024

Portul Constanţa din România a urcat pe poziţia a 10-a în clasamentul porturilor maritime europene după volumul de marfă gestionat în anul 2024, deşi cantitatea manipulată a scăzut semnificativ faţă de anul precedent. Conform datelor Eurostat citate de Ziarul Financiar, portul de la Marea Neagră a procesat puțin peste 50 de milioane de tone, ceea ce reprezintă o reducere de 14% comparativ cu cele 67 de milioane de tone înregistrate în 2023.

Schimbări în topul porturilor europene

Statisticile Eurostat indică faptul că, în 2023, România ocupa locul 13 în Europa în ceea ce priveşte volumul total de marfă în porturi, iar avansul pe poziția a 10-a în 2024 nu a fost cauzat de o creștere a activității portului Constanţa, ci mai degrabă de scăderi relative înregistrate în alte porturi europene. De altfel, Constanţa a înregistrat cea mai accentuată scădere procentuală dintre toate porturile din Uniunea Europeană în anul trecut.

La nivelul Uniunii Europene, porturile maritime au manipulat aproximativ 3,4 miliarde de tone de marfă în 2024, o valoare aproape identică cu cea din 2023, dar mai redusă comparativ cu anii de referință din ultimul deceniu. De exemplu, în 2019, volumul total a ajuns la 3,6 miliarde de tone. Rotterdam rămâne cel mai mare port de marfă din UE, cu un trafic impresionant de 397 milioane de tone, urmat de portul combinat Antwerp-Bruges, care a procesat 244 milioane de tone, iar pe locul trei se situează Hamburg, cu 97 milioane de tone.

Creșteri și scăderi notabile în top 10

Dintre cele mai mari zece porturi europene, patru au raportat creșteri ale volumului de marfă în 2024. Cele mai notabile majorări au fost înregistrate de porturile spaniole Valencia și Algeciras, cu creșteri procentuale de 3,6% respectiv 2,6%. În schimb, Constanţa a suferit un recul semnificativ de 14,3%, iar portul polonez Gdańsk a raportat o scădere de 11%.

Această dinamică evidențiază un context regional și european în care porturile mari din vestul și sudul continentului înregistrează ușoare creșteri, în timp ce unele porturi din estul Uniunii Europene se confruntă cu dificultăți în menținerea volumului operațional, influențându-le poziția în clasament.

Portul Constanţa rămâne astfel un punct strategic pentru comerțul regional și european, menținându-se în top 10 chiar și în condițiile unei contracții semnificative a traficului de marfă. Evoluțiile viitoare vor depinde de capacitatea portului de a atrage noi rute și cargo-uri și de dinamica economică globală.

Sursa foto: Dynamoland / Dreamstime.com
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.